Video "Plecăm în Spania! Gata, nu mai stăm!" Ce s-a întâmplat cu românii care în 2004 plecau dezamăgiți din țară

"Plecăm în Spania! Gata, nu mai stăm!". Bucureşti, 2004. Luna de miere a democraţiei s-a încheiat demult. Românii stau deja la coadă cu cererile de divorţ. Simt că România i-a înşelat. 

2007. România intră în Uniunea Europeană. Mulţi speră că va fi mai bine. Dar mulţi nu au încredere că îşi mai pot reface relaţia cu ţara. Încă un val de români divorţează de România. Nu e nici primul, nici ultimul. 

Cristian Păun, economist: Au plecat în valuri oamenii peste hotare. Prima dată au plecat cei care au dus-o foarte foarte rău în comunism și care aveau o sete din aceasta de a trăi în libertate. Au plecat apoi cei care au început să vadă oportunitățile pe care le avea UE în momentul în care ne-am integrat.

Vezi și

Robert Răducescu, Asociația România Lombardia: Între 2000- 2007-2010 a fost exodul cel mai mare de români. Orașe întregi care aproape s-au mutat și e păcat, fiindcă vorbim de 25% din populația României care e plecată din țară.

Pompiliu Nacu, preot român în Italia: La început se gândeau să-și cumpere un apartament sau mulți veneau să-și ia o mașină. A trecut un an, au trecut 2, au tercut 3, apoi 4, 5, 10... 

Românii plecați în străinătate crezut că stau un an, până a trecut o viaţă

"Dacă vor face ca noi, le urez noroc de-acum şi le spun cu glasul dulce, că odată plecaţi de acasă, greu te mai întorci din drum".

Azi, la 15 ani de la intrarea României în Uniunea Europeană, drumul Diasporei pare cu un singur sens. 

Daniel David, profesor de ştiinţe cognitive: Noi îi tratăm pe toţi într-un mare colectivism românesc că "ai noştri, din necaz s-au dus afară şi aşteaptă să se întoarcă acasă".

Robert Răducescu, Asociația România Lombardia: Dorește România să se întoarcă românii cu adevărat acasă? Are ce să le ofere? Ce oferă azi statul?

Daniel David, profesor de ştiinţe cognitive: Ei sunt acolo şi o să rămână acolo. Şi copiii lor o să fie în ţările respective. 

Ștefania Ciobanu, elevă în Italia: Limba italiană e limba mea predominantă, nu limba română.

Mai sunt români copiii născuţi şi crescuţi departe de România? Mai au identitate românească cei plecaţi în urmă cu mulţi ani? 

Gabriel Bălan, antreprenor in Italia: Noi suntem un popor străin. Străin și de țara mamă, și de poporul care ne-a găzduit.

Am mers pe urmele românilor care au ales o altă ţară. Cât s-a schimbat viaţa lor şi cât s-a schimbat România într-o viaţă de om? Ce am pierdut şi ce am câştigat? 40% dintre emigranții români sunt absolvenți de studii superioare. Ne-am pierdut medici, ingineri, artişti, dar şi meseriaşi preţioşi. În fiecare an, cu toţii trimit în ţară între 3 şi 4 miliarde de euro - mai mult decât investiţiile străine directe. 

Cristian Păun, economist: Banii aceia se întorc tot în Spania pe portocalele pe care le importăm din Spania.

Dumitru Sandu, sociolog: Cum s-a ajuns la problema economică, au plecat în primul rând tinerii și tot ei vor sa plece. 

Cristian Păun, economist: Primul efect pe care îl vedem în momentul de față este acela al depopulării României. Vedem sate pustiite, localități în care gradul de îmbătrânire este foarte mare. Apoi are și consecințe economice imediate. Ei muncesc, plătesc contribuții la pensiile celor din țările unde au ajuns ei.

Rezultatul - suntem tot mai puţini, iar sistemul de pensii din România se clatină

Mai avem doar 5 milioane de angajaţi şi criza forţei de muncă se adânceşte. Iar Vestul ne face în continuare cu ochiul. O nouă generaţie se pregăteşte de divorţ de România. 

Cristian Păun, economist: Din păcate astăzi vedem un val de plecări și mai periculos: părinții își trimit copiii afară să studieze afară la facultăți, chiar vedem că vârsta de plecare începe să scadă, sunt copii care încep să facă liceul în alte țări. 

Dar România n-are încotro. Trebuie să înveţe să trăiască şi după divorţ. Rănită, abandonată, nu foarte bogată, dar având încă multe de oferit. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰