Antena Meniu Search
x

Curs valutar

Rusalii 2024. Semnificații si tradiții de Cincizecime. Ce nu avem voie să facem în zilele de sărbătoare

Rusalii 2024. Rusaliile, cunoscute și sub numele de Pogorârea Sfântului Duh, reprezintă una dintre cele mai importante sărbători creștine, celebrată la 50 de zile după Paște.

de Redactia Observator

la 22.06.2024 , 11:38

Rusalii 2024. Semnificații si tradiții de Cincizecime. Ce nu avem voie să facem Rusalii 2024. Semnificații si tradiții de Cincizecime. Ce nu avem voie să facem - Profimedia Images

Rusaliile se sărbătoresc anul acesta pe 23 iunie şi pică într-o zi de duminică. Se pare că sărbătoarea Rusaliilor se ține diferit în funcție de fiecare regiune a țării. Astfel, în Moldova și Transilvania creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în Muntenia și Oltenia, Rusaliile se întind pe o perioadă de 7 zile, iar în Banat 8 zile.

24 Iunie este zi liberă pentru angajaţii români. Sărbătoarea Rusaliilor constituie cea mai veche sărbătoare creştină alături de cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli. Despre ea amintesc Sfântul Apostol Pavel (1 Cor. 16, S) şi Sfântul Luca (Fapte 20, 16). Εste menţionată şi în Constituţiile Apostolice şi de mai mulţi părinţi ai primelor secole, Sfântul Irineu, Tertulian, Origen, Sfântul Epifanie, precum şi de canonul 43 al Sinodului din Elvira (c. 300) şi de canonul 20 al Sinodului I Ecumenic (325, care opreşte îngenuncherea în ziua Rusaliilor). 

Ce sărbătorim de Rusalii

Articolul continuă după reclamă

De Rusalii, creștinii comemorează momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât asupra ucenicilor lui Iisus Hristos, adunându-se în Ierusalim pentru sărbătoarea evreiască a Cincizecimii. Această întâmplare este considerată momentul nașterii Bisericii creștine, deoarece apostolii au primit darul vorbirii în limbi și au început să propovăduiască Evanghelia tuturor națiunilor. Rusaliile sunt, astfel, o sărbătoare a comuniunii și a unității spirituale, celebrând darurile Sfântului Duh și începerea misiunii apostolice de răspândire a creștinismului.

Pe acelaşi subiect

Pogorârea Sfântului Duh este istorisită de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca în Faptele Apostolilor (Fapte 2). La cincizeci de zile după Paşti, ucenicii lui Hristos erau adunaţi „toţi în acelaşi loc”. Pogorârea Duhului Sfânt a fost precedată de un vuiet venit din cer, care s-a făcut auzit ca o „suflare de vânt ce vine repede” (Fapte 2, 2). Experienţa auditivă a prezenţei Duhului Sfânt de către Apostoli a fost însoţită si de una vizuală: fiecare a văzut pe capetele celorlalţi nişte limbi ca de foc (Faptele Apostolilor 2, 3). „Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi”.

Vuietul prin care Duhul Sfânt şi-a făcut simţită prezenţa, a apărut „din cer şi fără de veste”. Dumnezeu este libertate desăvârşită. Apostolii aşteptau, dar nu ei au decis. Sfântul Duh se manifestat cu totul surprinzător: „s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede” – deci „ceva neobişnuit, care te zguduie, te cutremură, te trezeşte”, după cum spunea Părintele Constantin Galeriu.

Îndată ce s-au umplut de Duhul Sfânt, ucenicii lui Hristos au început să vorbească „despre faptele minunate ale lui Dumnezeu” în limbi străine, necunoscute lor până atunci, putând fi astfel înţeleşi de evreii şi de prozeliţii care se aflau atunci în Ierusalim, fiecare în limba „în care s-au născut”. În acea zi, în Ierusalim se aflau oameni care reprezentau toate seminţiile pământului: parţi, mezi, oameni din Mesopotamia, din Iudeea, din Egipt, din Libia, din Capadocia, din Pamfilia etc.

Duhul Sfânt nu se coboară peste Apostoli „sub forma unei pături de foc, ca o învelitoare deasupra lor, care i-ar fi uniformizat, ci sub forma de limbi ca de foc deasupra capului fiecăruia”, spune Preafericitul Patriarh Daniel. Acest fapt ne arată că Duhul Sfânt „nu colectivizează, nu îi uniformizează pe oameni, ci cultivă identitatea fiecărei persoane umane, distincte de celelalte persoane, o luminează, o îmbogăţeşte şi o face sa comunice cu celelalte persoane în iubirea Preasfintei Treimi. Duhul Sfânt nu este nivelator de identităţi personale sau etnice, ci el face să crească duhovniceşte fiecare persoană, fiecare popor”.

Sărbătoarea Cincizecimii este sărbătoarea Sfintei Treimi, deoarece prin pogorârea Duhului Sfânt, ne încredinţăm de faptul că Dumnezeu este Treimic. Sensul fundamental al sărbătorii este în primul rând, acela că în ziua Cincizecimii, Apostolii au înţeles că Duhul Sfânt este o persoană a Sfintei Treimi. Iar în al doilea rând, Duhul Sfânt i-a făcut pe ucenici mădulare ale Trupului lui Hristos şi le-a dat puterea de a lua parte la biruinţa lui Hristos asupra morţii.

În tradiţia Bisericii Ortodoxe, în ziua imediat următoare marilor sărbători se comemorează persoanele care stau în legătură nemijlocită cu persoana sau evenimentul aflat în centrul respectivei sărbători. Întrucât persoanele Sfintei Treimi, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, sunt într-o legătură nemijlocită, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi. 

Semnificația sărbătorii pentru credincioși

Pentru credincioși, Rusaliile reprezintă o ocazie de reînnoire spirituală și de reafirmare a credinței. Pogorârea Sfântului Duh este văzută ca o revărsare a harului divin asupra Bisericii și a fiecărui credincios în parte. Este un timp de rugăciune intensă, de participare la slujbele religioase și de reflecție asupra importanței Duhului Sfânt în viața personală și comunitară. De asemenea, credincioșii sunt chemați să își deschidă inima către darurile Duhului Sfânt, precum înțelepciunea, înțelegerea, sfatul, tăria, cunoașterea, evlavia și frica de Dumnezeu.

Cele mai importante tradiții de Rusalii 2024

De Rusalii, se leagă şi alte tradiţii şi obiceiuri, care diferă de la o regiune la alta. În unele zone, oamenii îşi împdobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile. Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor. Flăcăii le aduc din păduri, după care se sfinţesc la biserică, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane.

Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se spune că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.

Tot de Rusalii, în unele regiuni se dansează "Jocul Căluşarilor”. Astfel, se spune în popor că leacul cel mai folosit pentru cei atinşi de Rusalii este jocul căluşarilor.

În unele zone, femeile fac descântece pentru alungarea Ielelor, iar uşile se ung cu usturoi, pentru că se crede că aşa va fi păzită casa de rele şi ghinion tot restul anului. Spiritele rele se mai alungă prin ritualuri gălăgioase şi pocnituri cu ramuri de tei.

În unele gospodării se prepară unsori care se dau pe ugerele vacilor, pentru a le spori laptele. Tot de Rusalii, în Ardeal există obiceiul cunoscut ca “udatul nevestelor”, când femeile sunt stropite cu apă pentru a fi sănătoase şi frumoase tot restul anului. În anumite zone se spune că dacă de Rusalii este timp frumos atunci toată vara va fi frumoasă şi rodnică.

Superstiții de Rusalii 2024

Legendele spun că Ielele sau Rusaliile sunt fiinţe fantastice, care umblă prin văzduh şi pot lua minţile oamenilor dacă nu respectă ziua. Rusaliile, cunoscute sub diferite nume - iele, zâne, şoimane, împărătesele-văzduhului, ursoaice - umblă îmbrăcate în alb, iar locurile în care dansează rămân arse şi neroditoare.

Se spune că Rusaliile răpesc uneori un tânăr frumos ca să joace cu el, apoi îl eliberează, dar acesta nu trebuie să spună ce a văzut, pentru că altfel ar putea fi pedepsit.

În unele sate, oamenii cred că în zilele de Rusalii nu este bine să mergi la câmp, pentru că te prind şi te pedepsesc Ielele. De Rusalii, oamenii nu trebuie să intre în vie sau să meargă în locuri pustii, pentru că s-ar putea întâlni cu spiritele rele.

În unele zone se spune că cine nu respectă sărbătoarea Rusaliilor, va fi pedepsit de Iele, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”. De asemenea, nu este bine să te cerţi cu cineva în ziua de Rusalii, pentru că vei fi “luat din Rusalii”.

Ce este strict interzis să facem de Rusalii

Pe langă multitudinea de tradiții și obiceiuri, de Rusalii întâlnim și o serie de superstiții. De exemplu, în zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că ielele te pot prinde și te vor pedepsi. De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe langă păduri sau fântâni fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele.

Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea ielelor, deoarce nu cinstește și prețuiește cum se cuvine ziua. De la Rusalii timp de 9 săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac, iar în ziua de Rusalii nu e bine să te cerți cu alții fiindcă vei fi “luat din Rusalii”. 

Redactia Observator Like

Observator  - Despre oameni, știrile așa cum trebuie să fie.

Comentarii


Întrebarea zilei
Aţi decis cu cine votaţi în primul tur la alegerile prezidenţiale?
Observator » Evenimente » Rusalii 2024. Semnificații si tradiții de Cincizecime. Ce nu avem voie să facem în zilele de sărbătoare