Video Mario Iorgulescu, Prinţul Paul sau Alina Bica s-au transformat şi în evadaţi. Pot primi încă 3 ani de închisoare

Celebrii fugari pe care justiţia română se chinuie de ani de zile să îi extrădeze din ţări străine vor sta şi mai mult după gratii, dacă vor fi aduşi înapoi în ţară. Toţi au primit statut de evadaţi, odată cu adoptarea "Legii Fugarilor'', potrivit căreia orice persoană condamnată definitiv la închisoare este obligată să se predea în termen de şapte zile la poliţie.

Din fugari în evadaţi 

"Acel termen de şapte zile prevâzut în lege începe să curgă de la data intrării în vigoare a legii. Cu alte cuvinte şi persoanele care au fost condamnate anterior intrării în vigoare a legii intră sub incidenţa ei şi dacă în şapte zile de la intrarea în vigoare nu s-au prezentat pentru punerea în mişcare a mandatului, vor fi socotite a fi comis o infracţiunea", a declarat Radu Marinescu, ministrul Justiţiei. 

Vezi și

Printre cei atinşi de noua lege: Prinţul Paul, pentru care au fost demarate pentru a treia oară procedurile de extrădare, după ce francezii şi maltezii au refuzat să-l predea, Mario Iorgulescu, care a fugit în Italia la câteva zile după ce, băut şi drogat la vola,n a ucis un tânăr. Lista fugarilor poate fi completată cu Alina Bica, fosta şefă a DIICOT, care are o condamnare de 4 ani. 

Pedeapsa aplicată pentru evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată de la data evadării. Adică e un cumul aritmetic. 

Asta înseamnă că la pedeapsa decisă de judecători, se pot adăuga vel mult trei ani. Până la modificarea legislaţiei, fuga din ţară pentru a scăpa de închisoare nu era o infracţiune. 

"Avea aplicare strict la persoanele care evadau din instituţii, cum sunt penitenciarele şi instituţiile de arest. Acum s-a făcut o normă distinctă. Trebuie făcută o distincţie dintre o instituţie privativă de libertate şi sustragerea de la acte de urmărire penală sau executarea unei sentinţe judecătoreşti", a declarat Cătălin Crăciunescu, avocat.

Legea a avut un parcurs dificil, fiind pusă la îndoială chiar de judecătorii de la Curtea Supremă. 

La finalul anului 2023, magistrații de la ICCJ au contestat la CCR legea pe motiv ca prevederile ei ar încălca dreptul la un proces echitabil. 10 luni mai târziu, judecătorii CCR au respins, în unanimitate, sesizarea ICCJ și au stabilit ca textul legii este constituțional.

România are daţi în urmărire internaţională peste 3.900 de infractori condamnaţi la închisoare. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰