Video Iancu Guda, reacţie despre ce va face România, după ce Trump a cerut 5% pentru Apărare statelor NATO

"Europa este mult mai afectată decât SUA. Noi avem un lucru numit Ocean între noi. Corect? De ce noi plătim cu miliarde şi miliarde de dolari mai mult ca Europa? Ei sunt într-o zonă periculoasă. Toţi îşi permit. Ar trebui să plătească 5 la sută, nu 2 la sută. Mi-ar fi plăcut să spun, da, vă vom apăra chiar dacă nu plătiţi. Dar nu aşa este în viaţă", a declarat Donald Trump, preşedinte ales al SUA.

Trump ne cere să dăm 5% din PIB pe Apărare

Şi în primul mandat la Casa Albă, Trump a făcut presiuni ca statele NATO din Europa să crească bugetele pentru apărare la cel puţin 2 la sută din PIB. România s-a angajat să aloce 2,5 la sută. Chiar dacă în ultimii doi ani, cheltuielile au fost sub nivelul bugetului.

Vezi și

PIB-ul României, în 2025, va fi de 384 de miliarde de euro, conform estimărilor. O alocare de 5 la sută pentru Apărare ar însemna un buget de 19 miliarde de euro. Cu 11 miliarde mai mult faţă de anul trecut.

Reacţia lui Iancu Guda, specialist economic

"Cu siguranţă, dacă trebuie să ne aliniem la această investiţie în Apărare de 5%, se vor tăia bani şi de la pensii şi de la salarii, inclusiv din investiţiile publice. Cred că Trump şi administraţia americană, pentru că ei vin în special cu această solicitare, foloseşte ca un element de negociere mai mult decât o impunere bruscă, directă. Dar probabil o creştere a cheltuielilor de Apărare faţă de anul trecut România va avea în 2025", a declarat Iancu Guda, specialist economic Observator.

Planul de înzestrare militară a României până în 2030 prevede achiziţia a 7 sisteme de apărare Patriot şi dotarea forţelor aeriene cu 32 de aeronave F-16 şi alte 32 de tip F-35. De asemenea, România s-a angajat să cumpere 18 drone Bayraktar, 54 de tancuri Abrams şi 150 de blindate Piranha 5. Investiţiile se ridică la aproape 13 miliarde de dolari.

Analiştii militari spun că noile cheltuieli ar fi în folosul României, doar dacă banii s-ar întoarce în economia locală. "Achiziţia de astfel de sisteme din industria naţională n-ar fi deloc rea. Numai că nu suntem pregătiţi industrial pentru a produce la nivel NATO. Probabil cele mai multe surse vor fi cele din Statele Unite sau din partea europeană", a declarat Cristian Barbu, general în rezervă.

Trump a criticat abordarea NATO faţă de Ucraina

În prezent, doar Polonia se apropie de ţinta de 5 la sută din PIB pentru Apărare, cerută de Trump. Însă banii nu se duc doar pe achiziţii militare, ci şi pentru construcţia de drumuri sau centrale nucleare care să asigure mobilitatea şi independenţa energetică a ţării în caz de război. Nu este clar dacă România poate urma acest model.

"Elementele de infrastructură, cel puţin de ordin rutier, vor fi în cu totul alt capitol, este cel legat de bani europeni, de fonduri europene rambursabile, nerambursabile. Împrumuturi şi aşa mai departe. Şi nu a intrat niciodată o astfel de infrastructură comună şi civilă, şi militară, dar mai mult civilă decât militară, într-o decontare pe bugetul Apărării", adaugă Cristian Barbu, general în rezervă.

În discursul său, Trump a criticat şi abordarea NATO faţă de Ucraina, înainte de izbucnirea războiului. Şi a spus că îl înţelege pe Putin.

"O mare parte a problemei este că Rusia, de mulţi ani, cu mult înainte de Putin, a spus că nu poţi avea niciodată NATO implicată în Ucraina. Au spus asta, a fost ca şi scris în piatră. Şi undeva pe drum Biden a spus: nu, ar trebui să poată intra în NATO. Atunci Rusia are are pe cineva în pragul lor, înţeleg cum se simt", a precizat Donald Trump, preşedinte ales al SUA.

În campanie, Trump s-a lăudat că va opri războiul din Ucraina în 24 de ore. Acum a extins termenul la următoarele câteva luni. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰