Video Fenomen inedit în Marea Neagră. Bancuri de caraşi au ajuns din lacurile din zonă în apa mării. Sunt condamnaţi la moarte pentru că nu pot trăi decât în ape dulci
Situaţie inedită în Marea Neagră. Din cauza ploilor din ultima perioadă, mai multe bancuri de caraşi, din lacurile din zonă au ajuns în apa mării, în zona portului Tomis. Din nefericire, pot trăi în ape sărate doar câteva zile.
Sunt foarte mulţi peşti în portul Tomis. Sunt cărăşei, nu îmi vine să cred.
Bancuri de caraşi pot fi văzute zilele acestea în portul Tomis din Constanţa. O situaţie neobişnuită pentru că această specie trăieşte de regulă în ape dulci.
Fenomen inedit în Marea Neagră
Viața lui Gabriel Cotabiță. A sfidat moartea în...
Cum ajung minorii "săgeți" pentru infractori....
Preşcolari, la spital cu simptome de toxiinfecţie...
A murit Marius Bațu, legendarul artist din Poesis...
Tradiția care se ține cu sfințenie de 18 ani în...
Pârtiile, luate cu asalt de turiști. Cât costă...
Andreea Filip, reporter Observator: Ploile abundente din ultima perioadă au făcut ca lacurile Tăbăcăriei şi Siutghiol, care sunt conectate între ele să aibă un excedent de apă, care trece prin stăvilar, pe sub bulevardul Mamaia şi ajunge aici în mare. Aşa se face că unele specii de peşti ajung din apă dulce în apă sărată.
Odată ajunşi în Mare Neagra, peştii s-au oprit în portul Tomis.
Adrian Bîlbă, biolog: Un motiv este că în portul Tomis este o zonă adăpostită, liniştită convenabilă biologiei lor şi un alt motiv este că portul Tomis are la rândul lui surse de apă dulce, generată din descărcările fluviale din zona Constanţa. Acolo este o apă mai dulce şi au şanse să supravieţuiască o perioadă.
Specialiştii spun că nici aici caraşii nu vor supravieţui mai mult de câteva zile.
Adrian Bîlbă, biolog: Deja se vede pe peştii din filmare că au o cantitate mai mare de mucus pe corp, au înotătoarele un pic albite, deci deja ei suferă.
Condamnaţi la moarte
Experţii spun că o soluţie ar fi montarea unor plase speciale în lac care să oprească migraţia peştilor.
Adrian Bîlbă, biolog: Lacul are 100 de hectare, are conectare cu Siutghiol care are 2 mii de hectare. Acest stăvilar preia excesul de volum de apă, îl preia cu un debit foarte mare, ar putea să pună un grătar de reţinere a peştelui. Pe acest debit şi cu multe deşeuri menajere acesta s-ar bloca imediat. Pe de altă parte e vegetaţia care se formează pe lac şi-l blochează. Deci nu e o soluţie.
Primăvara este perioada de reproducere, iar peştii sunt atraşi de curenţi şi astfel ajung în Marea Neagră.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰