Cum s-a trezit un tânăr cu un credit online, deschis pe numele lui, de care habar nu avea. A pierdut 15.000 de lei

Instituţiile financiare nebancare sunt vizate de hakeri şi asta pentru că promit împrumuturi rapide, fără prea mult efort. "În momentul în care un client solicită un credit online, ar trebui să completeze formularul de comandă de credit, ulterior sunt sunaţi. După ce sunt contactaţi clienţii, ar trebui să intre în aplicaţie şi să îşi încarce datele cu caracter personal, respectiv buletinul", explică Camelia Grădinaru, broker credite. 

Problema este că aceste poze pot fi falsificate foarte uşor, iar multe dintre IFN-uri nici nu reuşesc să identifice ceva suspect. Întreg procesul de verificare a documentelor este unul automat. Practic, nu există cineva care să verifice detaliile manual.

"Am vrut şi eu să văd cum îmi stă cu numele Angelinei Jolie pe cartea de identitate. Da, nu e cea mai bună versiune de buletin, asta e clar. Una dintre cele mai evidente diferenţe este scrisul care e mai îngroşat decât originalul. Se observă cu ochiul liber, dar trebuie să fie uman. Ochiul unui robot, spre exemplu, nu poate face diferenţa", explică reporterul Observator Ana-Maria Munteanu. 

Vezi și

Ce metode folosesc hackerii

O altă metodă folosită este transferul unor sume mici de bani pentru a se stabili identitatea cumpărătorului… în teorie, în practică, și în acest caz, detaliile trec neobservate. "În urma expertizei am aflat că la momentul acordării creditului, Emitentul a cerut o plată de 1 leu de pe aplicația bancară mobilă, pentru a identifica identitatea cumpărătorului, iar această plată a fost făcută dintr-un alt cont bancar, ce nu era pe numele meu, însă în detaliile plății a folosit numele meu", spune o victimă.

În acest punct s-ar putea opri şirul de ilegalităţi, dacă ar exista şi mecanisme de verificare stricte. Altfel, situaţia poate degenera rapid. "Pe lângă cheltuielile de judecată și creditul propriu-zis, am fost nevoit să plătesc și o expertiză informatică, suma totală fiind de aproximativ 15.000 de lei", a declarat o victimă. 

"Un credit făcut în fals, dacă nu este contracarat, dacă nu este atacat în instanţă, cu plângeri penale, te poate lăsa fără casă", avertizează avocatul Adrian Cuculis. Autorităţile încearcă totuşi să educe populaţia vulnerabilă. "Trebuie să fim în permanenţă atenţi unde postăm datele noastre personale, cine va primi aceste date", explică Sorin Stănică, comisar-şef IGPR. Doar anul trecut, în România, la nivelul DIICOT au fost identificate aproape 3 mii de cazuri noi cu escrocherii online.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰