UE a distrus vaccinuri COVID de 4 miliarde de euro. Pe ce loc se află România, în topul risipei. Ţările sunt obligate să cumpere doze noi până în 2027

Nu este uşor de descoperit câte vaccinuri au fost aruncate. Unele guverne, inclusiv Franţa, a doua cea mai populată ţară din UE, sunt reticente în a dezvălui amploarea risipei. Iar pe măsură ce trece timpul, cifrele pe care le-am primit sunt învechite, numărul real de vaccinuri aruncate fiind probabil mult mai mare, menţionează POLITICO. Germania, de exemplu, a furnizat cifrele sale privind vaccinurile sale aruncate în iunie - la momentul respectiv, avea alte 120 de milioane de vaccinuri care stăteau în depozit. De asemenea, producătorii de vaccinuri au introdus de atunci versiuni mai noi, adaptate la cele mai recente variante de coronavirus, ceea ce face ca vaccinurile mai vechi să fie depăşite  şi să aibă mai multe şanse de a fi aruncate, explică publicaţia de la Bruxelles.

Cât costă vaccinurile distruse?

POLITICO estimează valoarea celor 215 milioane de vaccinuri irosite la peste 4 miliarde de euro, pe baza preţurilor vaccinurilor raportate în mass-media (acestea nu au fost făcute publice). Pentru ţările care au raportat doar numărul total de vaccinuri distruse, fără a le defalca pe tipuri de vaccinuri, POLITICO a folosit un preţ mediu ponderat de 19,39 euro, calculat pe baza datelor furnizate de ţările care au oferit o defalcare. Din nou, această cifră este aproape sigur un minim. Dar chiar şi 4 miliarde de euro reprezintă o sumă considerabilă, egală cu un proiect mare de infrastructură sau cu cheltuielile anuale de sănătate ale Croaţiei, notează POLITICO.

Multe dintre vaccinurile în cauză au fost achiziţionate în perioada de apogeu a pandemiei, în 2021, când UE, SUA şi Regatul Unit se străduiau să asigure un număr limitat de doze. În acea perioadă de frenezie, UE a încheiat cel mai mare contract de achiziţionare a 1,1 miliarde de doze de la Pfizer şi BioNTech, reminteşte publicaţia. Este uşor să uităm cât de nesigure erau lucrurile în 2021, iar acordul UE a fost lăudat la vremea respectivă. Dar atât mărimea, cât şi momentul acordului s-au dovedit a fi problematice. Ţările au fost blocate în cumpărarea de doze chiar şi atunci când pandemia s-a diminuat, în timp ce eforturile de a dona injecţiile în exces ţărilor terţe au fost zădărnicite de scăderea cererii şi de problemele logistice, punctează POLITICO.

Excesul de vaccinuri, o problemă pentru statele europene

Repercusiunile sunt mai mult decât financiare. Întrebările legate de modul în care a fost negociat marele contract cu Pfizer o urmăresc pe preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, încă de când The New York Times a relatat că şefa UE a avut un schimb de mesaje cu directorul general al Pfizer în perioada premergătoare încheierii contractului.

Contractul a fost deja renegociat de către Comisia Europeană sub presiunea ţărilor UE care suferă din cauza excesului de vaccinuri. Atât Polonia, cât şi Ungaria au încetat să mai accepte vaccinuri şi sunt date în judecată de Pfizer pentru neplata acestora. În România, procurorii au cerut să se ridice imunitatea fostului prim-ministru şi a doi foşti miniştri ai sănătăţii, susţinând că achiziţiile excesive de vaccinuri au cauzat statului daune de peste 1 miliard de euro, arată POLITICO.

Într-un clasament întocmit de POLITICO (pe baza datelor de la ECDC disponibile până la 5 octombrie) cu numărul de vaccinuri pe care ţările le-au raportat ca fiind irosite, în comparaţie cu numărul de vaccinuri care le-au fost distribuite, România figurează pe locul al treilea, fiind devansată de Lituania şi Slovacia, în timp ce ultimul loc este ocupat de Irlanda.