De ce adânceşte Ucraina canalul Bâstroe: aglomeraţie în porturile de la Dunăre şi cozi lungi pe Sulina pentru transportul de cereale

Congestia puternică în porturile de la Dunăre şi cozile lungi de nave pe canalul românesc Sulina au fost principalele motive pentru care s-a orientat către Bâstroe, a explicat oficialul ucrainean de ce Kievul ar vrea să mărească adâncimea canalului. Ucraina, care a crescut foarte mult exporturile prin porturile sale dunărene, ajungând la 1,5 milioane de tone pe lună de la invazia Rusiei, speră că un canal mai adânc ar permite exportarea a încă 500.000 de tone pe lună.

Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea Canalului Bâstroe pe Dunăre pentru a crește exporturile de cereale din porturile sale fluviale și este pregătită să arate României munca pe care a desfășurat-o, a declarat miercuri un înalt oficial ucrainean. România a acuzat săptămâna aceasta că este îngrijorată de semnele că Ucraina adânceşte canalul care străbate o regiune de coastă comună, sensibilă din punct de vedere ecologic, și a solicitat să facă verificări în zonă.

Ucraina a declarat săptămâna trecută că adâncimea navelor care trec prin Canalul Bâstroe s-a mărit la 6,5 ​​metri de la 3,9 metri. România este îngrijorată că orice lucrări pe calea navigabilă prin zona comună a Deltei Dunării ar putea amenința fauna sălbatică din Patrimoniul Mondial UNESCO și ar putea încălca tratatele internaționale de protecție a mediului. "Am notificat oficial partea română în august 2022 că vom efectua operaţiuni de dragare, adică curățarea sedimentelor, și nu am primit comentarii", a declarat într-un interviu pentru Reuters Iuri Vaskov, ministrul adjunct al Infrastructurii.

Canalul avea o adâncime de 6,5 ​​metri la mijlocul anilor 1990, iar Ucraina nu a făcut operaţiuni de dragare în ultimii ani, rezultând o acumulare de nămol, scrie Reuters. "Nu vedem nicio problemă, aceasta nu este o construcție nouă, ci o adâncire operațională", a declarat Vaskov, adăugând că lucrările de dragare au fost menite să asigure că este suficient de adânc pentru a permite navigarea pescadoarelor de până la 6,5 ​​metri. Ucraina a transportat cereale pe Canalul Bâstroe , deoarece dezvoltă rute alternative pentru exporturile sale, în timp ce accesul la porturile sale de la Marea Neagră a fost limitat de la invazia Rusiei. "Înainte nu era nevoie să se mărească adâncimea (canalului). Acum este o astfel de nevoie", a spus Vaskov.

Un canal şi mai adânc 

Ucraina a elaborat anterior un plan de adâncire a canalului la 8,2-8,3 metri, despre care spune că ar putea fi pus în aplicare în viitor. "Există un astfel de proiect de mulți ani, dar în acest moment nu este implementat. România nu a fost de acord să implementeze acest proiect", a spus Vaskov. "Acest lucru este în interesul economic al Ucrainei și este necesar pe termen mediu, dar discuțiile în acest sens sunt în desfășurare", a spus el, adăugând că orice acțiune în acest sens ar putea fi întreprinsă atunci când se va ajunge la un acord cu România.

Reuters aminteşte că România este un partener economic important pentru Ucraina, iar exportatorii au transportat anul trecut 8,6 milioane de tone de cereale ucrainene prin portul românesc Constanța de la Marea Neagră. În ciuda unei scăderi a recoltei de cereale în 2022  la aproximativ 54 de milioane de tone, de la un record de 86 de milioane în 2021, cel puțin 30 de milioane de tone de cereale sunt încă în silozuri și ar putea fi exportate, potrivit ministerului Agriculturii.

Ucraina este unul dintre principalii producători şi exportatori de cereale la nivel mondial, dar exporturile sale au scăzut cu 28,7%, la 30,3 milioane de tone în sezonul 2022/23, la data de 20 februarie, afectate de o recoltă mai mică şi de dificultăţile logistice cauzate de invazia rusă, mai arată Reuters.

Acordul privind exportul de cereale ar trebui reînnoit luna viitoare, dar există dificultăţi

Preşedintele Volodimir Zelenski s-a referit, în mesajul transmis miercuri seara, la exportul cerealelor ucrainene pe cale maritimă, arătând că Rusia i-a pus sistematic piedici, iar Ucraina nu s-a putut folosi de această facilitate la capacitate maximă, aspect pe care partenerii Kievului îl cunosc, a subliniat liderul ucrainean. Declaraţiile lui intervin în condiţiile în care acordul ar trebui reînnoit luna viitoare, iar ONU a semnalat deja că sunt dificultăţi în acest sens.

"Iniţiativa noastră privind exportul de cereale funcţionează de şapte luni. În acest timp, 43 de ţări au primit deja mai mult de 22 de milioane de tone de alimente prin intermediul exporturilor noastre maritime. Aceasta este o contribuţie semnificativă a Ucrainei la securitatea alimentară globală şi la stabilizarea pieţei alimentare globale.Dacă nu ar fi existat această iniţiativă a noastră, din păcate, ne-am fi confruntat cu haos politic şi social în unele ţări din Africa şi Asia, iar criza costului vieţii cu care s-au confruntat diferite naţiuni anul trecut ar fi fost mult mai acută", a arătat preşedintele Volodimir Zelensli în mesajul transmis miercuri seară.

"Dar dacă această iniţiativă a noastră ar fi funcţionat la capacitate maximă, dacă Rusia nu ar fi încercat să o încetinească, am fi putut exporta mai multe produse alimentare. Adică, ar fi existat semnificativ mai multe garanţii de securitate alimentară în lume", a continuat Zelenski.

"Partenerii noştri ştiu exact care sunt acţiunile deliberate ale Rusiei care subminează securitatea alimentară", a adăugat preşedintele ucrainean. "Lucrăm la modalităţi de a asigura stabilitatea necesară. Trebuie să înţelegem că aceasta nu este doar o contribuţie la securitatea globală. Exporturile noastre maritime de alimente sunt în beneficiul Ucrainei", a subliniat liderul de la Kiev. "Aproximativ un milion de ucraineni lucrează în industrii legate de producţia agricolă. Iar pentru ei, faptul că am deblocat exporturile maritime anul trecut este o garanţie a securităţii sociale personale şi familiale", a arătat Volodimir Zelenski.

Rusia ameninţă prelungirea acordului

Acordul referitor la exporturile de cereale ucrainene se află într-o situaţie "dificilă", a declarat săptămâna trecută şeful ONU pentru asistenţă umanitară, Martin Griffiths, care speră că acesta va putea fi reînnoit la 18 martie. La rândul său, Ucraina a făcut apel la ONU şi la Turcia să facă presiuni asupra Rusiei pentru a înceta imediat să împiedice transporturile de cereale ucrainene care aprovizionează milioane de oameni şi să nu mai folosească alimentele ca armă, a relatat Reuters.

Acest acord referitor la transportul de cereale pe Marea Neagră, încheiat în iulie 2022 între ONU, Ucraina, Rusia şi Turcia, a contribuit la limitarea gravei crize alimentare mondiale provocate de invazia Rusiei în Ucraina la 24 februarie 2022. Acordul a fost prelungit la jumătatea lunii noiembrie pentru încă 120 de zile şi ar urma să fie reînnoit la 18 martie.

După o blocadă de aproape şase luni cauzată de invazia rusă, trei porturi ucrainene de la Marea Neagră au fost deblocate la sfârşitul lunii iulie, în baza acestui acord între Moscova şi Kiev mediat de ONU şi Turcia. Însă Ucraina a acuzat în repetate rânduri Rusia că întârzie inspecţiile navelor care transportă produse agricole ucrainene, ceea ce a dus la reducerea transporturilor şi la pierderi pentru comercianţi. Rusia a negat acuzaţiile, afirmând că îşi îndeplineşte toate obligaţiile care îi revin în cadrul acordului privind exportul de cereale.

Moscova se plânge că exporturile sale de îngrăşăminte, un produs-cheie pentru agricultura mondială, sunt blocate de facto, deşi nu intră sub incidenţa sancţiunilor impuse de ţările occidentale de la începutul războiului. Moscova a declarat săptămâna trecută că ar fi "nepotrivit" să prelungească acordul privind cerealele din Marea Neagră dacă nu vor fi ridicate sancţiunile care îi afectează exporturile agricole şi dacă nu vor fi rezolvate alte probleme. Rusia a ameninţat că ar putea să nu mai prelungească acordul, încercând să obţină ridicarea unor sancţiuni, şi în toamnă, când documentul a fost prelungit pentru 120 de zile.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰