Calendarul alegerilor prezidenţiale 2025, primul tur. Zilele votării în ţară şi în străinătate

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale a început în 4 aprilie și se va încheia pe 3 mai, la ora 7:00, potrivit HG nr. 17/2025. Pe parcursul a 30 de zile, cei 11 candidați înscriși în cursa pentru Cotroceni vor încerca să câștige încrederea alegătorilor, în speranța că pe 4 mai vor primi votul acestora. Pe buletinul de vot, pe primul loc se află George Simion, pe al doilea este Crin Antonescu, iar poziția a treia este ocupată de Elena Lasconi.

Prezidențiale 2025. Perioada de pre-campanie

În 21 februarie, s-a constituit Biroul Electoral Central (BEC) pentru alegerea preşedintelui României din anul 2025. Preşedinte al BEC este judecătorul Cristinel Grosu, iar locţiitorul preşedintelui BEC este judecătorul Mihnea Adrian Tănase. Până la cel târziu 23 februarie, partidele politice componente ale alianţei au putut depune la Biroul Electoral Central protocolul de constituire a alianţelor electorale. Cel mai târziu până la data de 4 martie 2025, alegătorii care doresc să voteze în străinătate au putut să se înregistreze ca alegător în străinătate, prin intermediul formularului online aflat pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente. Partidele politice, alianţele politice sau electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi au putut depune candidaturile până la 15 martie. Până la 18 martie, candidaţii, partidele şi alianţele politice au putut formula, în scris, la Curtea Constituţională, contestaţii privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. 

19 martie a fost data la care candidaturile au rămas definitive, prin hotărâri definitive ale Curţii Constituţionale, comunicate Biroului Electoral Central. Până la aceeaşi dată, candidaţii au putut depune declaraţie pe propria răspundere de renunţare la candidatură. În 48 de ore de la data rămânerii definitive a candidaturilor, până la 22 martie, s-a stabilit, prin tragere la sorţi, ordinea de înscriere pe buletinul de vot. Până la 3 aprilie, candidaţii au putut depune o solicitare scrisă adresată conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune privind acordarea timpilor de antenă.

Calendarul alegerilor prezidenţiale din 4 mai 2025. Zilele votării în ţară şi în străinătate

Campania electorală a început la 4 aprilie şi se încheie pe 3 mai, la ora 7:00.

Până la 9 aprilie, Autoritatea Electorală Permanentă are obligaţia de a publica machetele electronice ale buletinelor de vot prin corespondenţă, prin postare, pe site-ul www.votstrainatate.ro.

Până pe 16 aprilie, AEP a stabilit, prin hotărâre, sediile secţiilor de votare din străinătate. Tot până la această dată, Compania Naţională "Imprimeria Naţională" - S.A. a confecţionat timbrele autocolante, iar Regia Autonomă "Monetăria Statului" ştampilele cu menţiunea "VOTAT". 

În străinătate se votează în trei zile (2, 3 şi 4 mai), în timp ce în ţară se votează într-o singură zi: 4 mai. Prima zi a votării în străinătate este 2 mai, de la ora 7:00 (ora locală) - la ora 21:00 (ora locală). A doua zi a votării în străinătate este 3 mai, între orele 7:00 - 21:00 (ora locală). În ambele zile, alegătorii care la ora 21:00 (ora locală) se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mai târziu la ora 23:59 (ora locală). 4 mai este a treia zi de vot în diaspora (orele 7:00-21:00) (ora locală sau ora locală a României, după caz).

La 4 mai, ora 7:00, începe votarea în ţară, secţiile fiind deschise până la ora 21:00. Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul până cel mai târziu la ora 23:59.

Perioada post-campanie: 9 mai, data aducerii la cunoştinţă a candidaţilor care intră în turul al doilea

Până cel mai târziu în data de 6 mai 2025, Biroul electoral judeţean, biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti şi Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate trebuie să trimită, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne, câte un exemplar al fiecărui proces-verbal cu rezultatele alegerilor, întocmit de birourile electorale ale secţiilor de votare la tribunalul în a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea.

Tot până la data de 6 mai, ora 24:00, partidele şi alianţele care au participat la alegeri pot adresa Curţii Constituţionale cereri pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală. Cererile trebuie să fie temeinic motivate şi însoţite de dovezile pe care se întemeiază. Până cel târziu la 7 mai, Biroul Electoral Central are obligaţia de a publica pe site-ul propriu procesele-verbale privind rezultatele votului prin corespondenţă. Procesul-verbal, împreună cu procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării este înaintat de către Biroul Electoral Central Curţii Constituţionale a României, sub paza MAI, până la data de 8 mai 2025. Cel târziu până la data de 9 mai, Curtea Constituţională a României aduce la cunoştinţă publică numele celor doi candidaţi care vor participa la al doilea tur de scrutin, precum şi data alegerilor.

Al doilea tur de scrutin

În cazul în care se organizează un al doilea tur de scrutin, campania electorală va începe la 9 mai şi se va încheia în 17 mai, ora 7:00. Alegerile în ţară au loc pe 18 mai, între orele 7:00 şi 21:00.

Votarea în străinătate se va desfăşura tot pe parcursul a trei zile: vineri, 16 mai, între orele 7:00 - 21:00 (ora locală); sâmbătă, 17 mai, între orele 7:00 - 21:00 (ora locală); duminică, 18 mai, între orele 7:00 (ora locală) - 21:00 (ora locală sau ora locală a României, după caz).

La data de 22 mai, BEC înaintează către Curtea Constituţională procesul-verbal, împreună cu procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării. După primirea dosarului de la Biroul Electoral Central şi soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, Curtea Constituţională validează rezultatul alegerilor şi se publică în Monitorul Oficial. 

Vezi aici cum vor arăta buletinele de vot pentru prezidențialele din mai

Prezidențiale 2025. Ce este interzis în campania electorală 

Toate materialele publicitare politice (materialele de propagandă electorală) trebuie evidențiate conform Hotărârii Autorității Electorale Permanente nr. 9/2025 privind modul de promovare, distribuire, publicare sau editare a materialelor publicitare politice utilizate în campania electorală la alegerile pentru președintele României din anul 2025. În campanie, primarii le asigură candidaților panouri electorale distincte de cele amplasate pentru alte tipuri de alegeri. Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiș electoral. Prin panou electoral se înțelege suprafața plană continuă sau ansamblul de suprafețe plane dispuse într-un areal sau perimetru compact, având destinația de asigurare a afișajului electoral, astfel cum este stabilită prin dispoziție a primarului. Sunt interzise materiale publicitare politice (materiale de propagandă electorală) care combină culorile într-o succesiune ce reproduce drapelul României sau al altui stat, indiferent de mediul de publicare a acestora, cu excepția situației în care respectiva succesiune de culori este reprodusă de semnul electoral al competitorului electoral. Sunt interzise utilizarea în scop electoral a vehiculelor inscripționate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaților, precum și cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staționar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcționale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă și oricare alte materiale electorale care nu sunt prevăzute la art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În preziua votării și în ziua votării, îndepărtarea materialelor publicitare politice (materialelor de propagandă electorală) de orice tip din clădirea sediului secției de votare din țară și de pe respectiva clădire se dispune de președintele biroului electoral al secției de votare și se duce la îndeplinire prin persoanele desemnate de primar, de îndată. Potrivit Biroului Electoral Central, este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale. În eventualitatea organizării unui al doilea tur de scrutin, campania va începe de la data validării rezultatelor primului tur de către Curtea Constituțională și se va încheia la data de 17 mai, ora 7:00.

Cadrul legal al alegerilor prezidenţiale din mai 2025

Alegerile prezidenţiale din 4 mai 2025 (primul tur) au loc ca urmare a anulării primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024, de către Curtea Constituţională la 6 decembrie 2025.

Întregul proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României în 2024 a fost anulat de Curtea Constituţională a României la 6 decembrie 2024, prin Hotărârea nr. 32. Astfel, turul al doilea al scrutinului prezidenţial, ce urma să aibă loc în 8 decembrie 2024, nu s-a mai desfăşurat. Conform Hotărârii Curţii, Guvernul urma să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare, "inclusiv constituirea de noi birouri electorale, depunerea de noi candidaturi şi derularea unei noi campanii electorale corecte şi transparente, prin raportare la principiile şi valorile constituţionale". Curtea Constituţională a motivat că "a fost încălcat caracterul liber exprimat al votului, prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia unul dintre candidaţi a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social media." De asemenea, Curtea a reţinut că "un candidat a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale".

În general, legislaţia privind alegerea preşedintelui, începând cu 1990, în România, nu a cunoscut modificări substanţiale. Modalitatea de alegere a preşedintelui a rămas aceeaşi, şeful statului fiind ales prin vot direct cu majoritate absolută de voturi. Dacă această majoritate nu se întruneşte, se organizează un al doilea tur de scrutin. Regula privind numărul de susţinători necesari pentru depunerea candidaturii a fost, în anii '90, mai suplă (100.000 şi 200.000 de semnături), pentru a ajunge în anul 2000, la 300.000 de susţinători. După 2000, s-a revenit la cele 200.000 de semnături necesare. O modificare importantă în privinţa alegerii preşedintelui, după 1989, a fost prelungirea mandatului prezidenţial de la 4 la 5 ani, odată cu modificarea Constituţiei, în anul 2003. Astfel, conform Legii nr. 370/2004, preşedintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente, adică o majoritate absolută. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea absolută, se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. În al doilea tur, este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, adică o majoritate simplă.

La alegerile pentru Preşedintele României se pot prezenta candidaţi propuşi de partide politice sau alianţe politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, precum şi candidaţi independenţi. Partidele şi alianţele politice pot propune numai câte un singur candidat. Partidele membre ale unei alianţe politice care propune un candidat nu pot propune şi candidaţi în mod separat. Candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi.

Alegerile se desfăşoară într-o zi de duminică şi au loc în luna anterioară lunii în care ajunge la termen mandatul de preşedinte. Guvernul stabileşte data alegerilor prin hotărâre, cu cel puţin 75 de zile înaintea zilei votării. Propunerile de candidaturi pentru alegerea Preşedintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor. Propunerile de candidatură se fac în scris şi vor fi primite numai dacă: sunt semnate de conducerea partidului sau a alianţei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent; cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida; sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători. Lista susţinătorilor cu cele 200.000 de semnături se depune într-un singur exemplar original la Biroul Electoral Central. Propunerea de candidatură se depune şi se înregistrează la Biroul Electoral Central în 4 exemplare, un exemplar original şi 3 copii. Exemplarul original şi o copie se păstrează la Biroul Electoral Central, un altul se înaintează la Curtea Constituţională, iar al patrulea, certificat de preşedintele Biroului Electoral Central, se restituie depunătorului. De asemenea, declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese ale candidaţilor se publică pe pagina de internet a Biroului Electoral Central, în termen de 48 de ore de la înregistrarea candidaturilor.

Conform Constituţiei României, au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot, care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3). Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României (art. 37). Potrivit Legii nr. 370/2024, Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii şi respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condiţiile legale. Înregistrarea şi respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora (art. 29). Înregistrarea sau neînregistrarea candidaturilor cu privire la funcţia de Preşedinte al României de către BEC poate fi contestată la Curtea Constituţională, aceasta din urmă soluţionând contestaţiile, cu votul majorităţii judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Preşedintelui României, conform Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale (art. 38).

Pentru candidaţii la alegerea Preşedintelui României, accesul la serviciile publice de radio şi televiziune este egal şi gratuit (art. 36 din Legea 370/2004). Sondajele de opinie de tip exit-poll, la ieşirea de la urne pot fi făcute doar de către institutele de sondaje de opinie, care sunt acreditate de Biroul Electoral Central. În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării. (art. 39 din Legea nr. 370/2004). După închiderea sălii unde se votează, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, efectuează operaţiunile de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării. După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele birourilor electorale ale secţiilor de votare întocmeşte un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde: numărul total al alegătorilor prevăzut în copia de pe lista electorală permanentă existentă în secţia de votare; numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne; numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă; numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne şi nu sunt cuprinşi în copia de pe lista electorală permanentă; numărul total al alegătorilor care au votat utilizând urna specială; numărul total al voturilor valabil exprimate; numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate etc.

Procesul-verbal, pentru fiecare tur de scrutin, împreună cu procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale judeţene, Bucureşti şi pentru secţiile de votare din străinătate se înaintează cu pază înarmată la Curtea Constituţională, în termen de 24 de ore de la înregistrarea ultimului dosar (art. 51 din Legea nr. 370/2004). Curtea Constituţională poate anula alegerile, în cazul în care constată că votarea şi stabilirea rezultatelor ce au avut loc prin fraudă sunt de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor. Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază (art. 52 din Legea nr. 370/2004). În virtutea prerogativei Curţii Constituţionale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmarea rezultatele sufragiului, rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României trebuie să fie validat de instanţa de contencios constituţional. (art. 37 din Legea nr. 47/1992 şi art. 53 din Legea nr. 370/2004).

Alegerile prezidenţiale din mai 2025 se desfăşoară în baza mai multor acte normative:

• Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României republicată;
• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1 din 16 ianuarie 2025 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025 şi alegerilor locale parţiale din anul 2025;
• Hotărârea Guvernului nr. 17 din 29 ianuarie 2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025;
• Hotărârea Guvernului nr. 68 din 21 februarie 2025 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025;
• Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente,cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale;
• Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparenţa şi vizarea unui public-ţintă în publicitatea politică.

Ordinea candidaților pe buletinele de vot

Biroul Electoral Central a stabilit, pe 22 martie, prin tragere la sorți, ordinea de înscriere pe buletinul de vot a candidaților la alegerile prezidențiale din luna mai.

Conform BEC, ordinea pe buletinul de vot a celor 11 candidați este următoarea:

• poziția 1 - George Nicolae Simion (Alianța pentru Unirea Românilor)
• poziția 2 - George Crin Laurențiu Antonescu (Alianța Electorală România Înainte)
• poziția 3 - Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvați România)
• poziția 4 - Cristian Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român)
• poziția 5 - Marcela Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal)
• poziția 6 - Victor Viorel Ponta (candidat independent)
• poziția 7 - Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
• poziția 8 - Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)
• poziția 9 - John-Ion Banu-Muscel (candidat independent)
• poziția 10 - Petru Daniel Funeriu (candidat independent)
• poziția 11 - Nicușor-Daniel Dan (candidat independent).

Cinci candidați - Elena Lasconi, George Simion, Cristian Terheș, Silviu Predoiu și Sebastian-Constantin Popescu - au intrat în cursa electorală și la scrutinul prezidențial de anul trecut, șefa USR reușind să ajungă în turul doi cu independentul Călin Georgescu, alegeri care însă au fost anulate de Curtea Constituțională. Ieşirea din cursă a lui Călin Georgescu a determinat depunerea candidaturilor de către George Simion (AUR) şi Anamaria Gavrilă (POT), susţinători ai acestuia, candidaturi atacate şi ele la CCR, însă cei doi au rămas în competiţia electorală. Ulterior, Anamaria Gavrilă şi-a anunţat retragerea din lupta pentru Cotroceni.

BEC a respins respinse candidaturile depuse de: Petru Mîndru (independent), Maria Marcu (independent), Ion Popa (independent), Matei Vanea (independent), Paul Ispas (independent), Constantin Vieriu (independent), Oana Creţu (Partidul Social Democrat Unit), Gelu Drăgan (independent), Constantin Titian Filip (independent), Gicu-Romeo Tiţă (independent). 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰