Alegerile din România, influențate puternic de populismul MAGA. Cum exagerează ultranaționaliștii legăturile cu Trump. Analiză FT

La câteva zile după ce România a anulat alegerile prezidențiale de anul trecut, invocând presupusa implicare a Rusiei - decizie care a stârnit nemulțumirea unor apropiați ai lui Donald Trump - fostul premier Victor Ponta a zburat în SUA și s-a cazat la Mar-a-Lago, aminteşte Financial Times. 

Vizita lui Ponta, un fost lider de stânga, la complexul exclusivist al lui Trump din Florida a părut neașteptată, mai ales în contextul divergențelor ideologice din trecut și a crizei politice de acasă. "A fost o întâlnire privată", a declarat Ponta, aflat în prezent în cursa pentru președinția României. "Mi-a plăcut atmosfera. Domnul Trump nu era încă președinte, iar eu nu eram încă oficial candidat. Mă bucur că am fost acolo."

Campania sa, desfășurată sub sloganul "România întâi", reflectă tot mai mult influența stilului populist MAGA în Europa, susţinut de administrația Trump, inclusiv pentru mișcări precum Alternativa pentru Germania (AfD), care a obținut un rezultat istoric la alegerile parlamentare din februarie.

Vicepreședintele american JD Vance, care s-a întâlnit cu lidera AfD Alice Weidel înainte de scrutin, a criticat autoritățile române pentru anularea alegerilor din decembrie, afirmând că decizia s-a bazat pe "suspiciunile slabe ale unei agenții de informații și presiunile puternice din partea vecinilor europeni".

Oficiali europeni și NATO au susținut în schimb poziția Bucureștiului conform căreia doar Rusia ar fi putut orchestrat o campanie cibernetică atât de sofisticată, care a propulsat un candidat necunoscut, Călin Georgescu, în fruntea primului tur. Moscova a negat implicarea, dar l-a susținut public pe Georgescu și a declarat că orice altă alegere este "ilegitimă".

Ponta, care l-a susținut pe Georgescu și chiar a sugerat că îl va numi premier, a criticat anularea alegerilor, afirmând că aceasta a reprezentat "o mare greșeală și o problemă pentru democrația românească". El a avertizat că o eventuală anulare a alegerilor din 4 și 18 mai, în cazul în care câștigă un candidat anti-sistem, ar pune democrația în pericol.

După ani în care a fost considerat compromis din punct de vedere politic, Ponta a revenit surprinzător ca "outsider", situându-se pe locul al doilea în sondaje, cu aproximativ 18% din intențiile de vot, imediat după George Simion, liderul AUR care a preluat electoratul pro-Georgescu.

Cândva președinte al PSD, Ponta a fost forțat să demisioneze în urma protestelor de amploare declanșate după incendiul din clubul Colectiv, în 2015. Ulterior, a fost implicat în mai multe dosare de corupție și acuzat de plagiat, dar achitat de justiție.

Controversele l-au urmat și recent, după ce a recunoscut că a primit cetățenie sârbă în perioada mandatului de premier, când a decis deschiderea unui baraj pe Dunăre ce a dus la inundarea unor sate românești, pentru a salva capitala Serbiei, Belgrad. Decizia nu a fost cunoscută public până de curând, iar adversarii politici cer acum anchetarea lui și retragerea candidaturii.

Discursurile lui Ponta și Simion, tot mai apropiate de retorica MAGA, îngrijorează candidații pro-UE, care încearcă să atragă alegătorii dezamăgiți de corupție și incompetența politică.

Nicușor Dan, primarul liberal al Bucureștiului, este la egalitate cu Ponta în sondaje și avertizează asupra riscurilor unei victorii ultranaționaliste. "O victorie a lui Simion sau Ponta ar crea probleme serioase pentru relațiile României cu UE", a declarat Nicuşor Dan pentru Financial Times. "Președintele controlează CSAT, poate bloca sprijinul pentru Ucraina sau programul european de reînarmare. Trebuie să păstrăm legătura strategică cu UE și SUA."

Nicuşor Dan l-ar putea devansa pe Ponta dacă o altă candidată pro-UE, Elena Lasconi, s-ar retrage din cursă. Partidul lui Lasconi, Uniunea Salvați România, co-fondat de Nicuşor Dan, a decis săptămâna trecută să-l susțină în cursa pentru Cotroceni, în defavoarea Elenei Lasconi. Aceasta a insistat să rămână în cursă, chiar dacă esta cotată cu şanse mici în sondaje, pentru că a ajuns anul trecut în turul 2 cu Călin Georgescu.

Un alt candidat pro-UE, Crin Antonescu, susținut de coaliția de guvernare, este pe locul patru cu circa 15%. Antonescu avertizează că populiștii români, susținuți de Moscova și Washington, promovează izolaționismul și atacă democrația europeană.

"Sunt oportuniști fără convingeri reale. Scopul meu este să-i expun ca ceea ce sunt: demagogi lipsiți de substanță, incapabili de dialog real în politica internațională", a spus Antonescu.

George Simion a încercat în ultimele săptămâni să-și modereze discursul anti-Ucraina și să profite de pe urma contactelor cu administrația Trump. În timp ce Ponta a încercat şi el să se compare cu Trump susţinând că luptă împotriva corupției și încearcă o revenire politică.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰