Video România a intrat în Schengen: tot ce se schimbă. Cum călătorim aerian sau maritim

Vom scăpa de cozi, dar tot va trebui să avem la noi documentele. Mai exact, polițiștii de frontieră vor face controale aleatorii, pentru a verifica identitatea pasagerilor și pentru a preveni ilegalități. Acţiunile poliţiei nu vor avea ca obiect controlul trecerii frontierei, ci vor viza combaterea criminalităţii transfrontaliere, a migraţiei ilegale şi verificarea valabilităţii dreptului de şedere în spaţiul Schengen. Iată tot ce trebuie să ştii despre intrarea în Schengen:

Ce este Spațiul Schengen? Cine face parte din el?

Spațiul Schengen este cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume care prin care oamenii pot circula liber între statele membre, fără a trece prin controale la frontieră. În prezent, spațiul Schengen acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați, cu o populație de aproape 420 de milioane de persoane și, până pe 31 martie, includea 27 de țări. Le voi spune pe toate: Austria, Belgia, Cehia, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Lichtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria. Din 31 martie, România și Bulgaria devin membre Schengen, aerian și maritim.

Cum vor călători, aerian și maritim, cetățenii români în spațiile Schengen și non-Schengen?

În aeroporturi, românii care călătoresc către state Schengen, sunt nevoiți să parcurgă formalitățile de check-in. Spre exemplu: predarea bagajului de cală. Formalitățile de frontieră, adică locul unde, până la 31 martie, se verificau pașaportul sau cartea de identitate, nu se vor mai face. Așadar, dispare… o coadă. Deci, de la predarea bagajului, urmează direct controlul de securitate. Adică locul unde ne este verificat bagajul de mână și scoatem tot ce avem prin buzunare. Apoi, ne prezentăm direct la poarta de îmbarcare. În ceea ce privește pasagerii navelor care pleacă dintr-un port maritim românesc spre un alt port dintr-un stat Schengen, atenție! fără a tranzita şi un port al unui stat terț, nici ei nu vor mai trece prin procedurile verificărilor de frontieră, indiferent de naționalitate. Desigur, dacă polițiștii vor avea vreo suspiciune cu privire la unul sau mai mulți pasageri, ei vor putea face verificări suplimentare, cum ar fi să ceară documentele de identitate. Pentru călătoriile din România în state non-Schengen, și aerian și maritim, vor fi necesare formalitățile de control la frontieră.

Cum vor călători, din România, aerian și maritim, cetățenii străini ai unui stat non-Schengen, în spațiile Schengen și non-Schengen?

Cetățenii străini ai unui stat non-Schengen, care au rezidență în România, pot călători, din România într-un stat din spațiul Schengen, și aerian și maritim, fără să fie controlați la frontieră. Dar, există două condiții: călătoria să fie în scop turistic și să nu depăşească perioada de şedere stabilită de Regulamentul European. Mai exact, 90 de zile dintr-un interval de 180 zile. Adică pot sta, pe teritoriul statului vizitat, maximum trei luni din șase. Altfel, au nevoie de viză.

Cum călătorim cu ambarcațiuni de agreement, din porturile românești, în țări Schengen?

Dacă vreți să faceti o vacanță cu barca sau chiar cu yachtul, oricum, o navă de agreement să fie… și plecați din porturile românești cu destinații în state Schengen, nu veți fi verificaţi de polițiștii de frontieră, indiferent de naţionalitate. De exemplu, dacă vă îmbarcați în portul din Mangalia spre Varna, în Bulgaria, aveți nevoie doar de… vreme bună și vânt în pupa. În schimb, dacă vreți tranzitați un stat Schengen pe traseul pe care l-ați ales sau vreți să ajungeți în Italia, spre exemplu, vor fi controale ale documentelor de călătorie și identitate.

Cum călătorește minorul după aderarea României la spațiul aerian și maritim Schengen?

Minorii, cetățeni români, care călătoresc din România în state Schengen, pe cale aeriană sau maritimă, nu mai fac obiectul verificărilor la frontieră, dar trebuie să dețină documente de călătorie și identitate, la fel ca adulții. Dacă minorul este însoțit de ambii părinți, va respecta pașii exact ca în cazul adulților. Dacă este însoțit de un singur părinte, va fi nevoie și de o procură, adică o declarație autentificată la notar, cu acordul celuilalt părinte. Dacă minorul călătorește cu o rudă sau un prieten al părinților, are nevoie de o procură semnată de ambii părinți. În cazul în care copilul se deplaseară la studii, competiții sau pentru tratamente medicale, va avea nevoie, în plus față de documentele de identitate și călătorie, de dovada scopului deplasării și de o procurp prin care unul dintre părinți își dă acordul pentru călătorie. Minorii care călătoresc în state non-Schengen, sunt nevoiți să treacă, în continuare, prin formalitățile de control la frontieră, la fel ca înainte de data la care România a aderat la spațiul Schengen.

Este Dunărea, spre exemplu - trecerea cu bacul, pietonal sau cu mașina - considerată spațiu Schengen?

Odată cu aderarea la spațiul Schengen aerian și maritim, am fi tentați să credem că dacă trecem cu bacul la Ruse sau Nikopole, spre exemplu, nu vom mai fi supuși controalelor. Ei bine, nu. Frontiera fluvială rămâne frontieră rutieră. Legăturile cu feribotul între Bulgaria și România sunt considerate treceri ale frontierei interne terestre conform Codului Frontierelor Schengen și, orice persoană, indiferent de naționalitate, este în continuare verificată.

Alte întrebări şi răspunsuri despre Schengen

Întrebare: Care sunt pașii pe care un cetățean român trebuie să-i parcurgă, în aeroport/pe mare, pentru a călători din România într-un stat membru Schengen?

În cazul aeroporturilor, cetățenii români care călătoresc către state Schengen sunt nevoiți să parcurgă formalitățile de check-in (acolo unde se impune, spre exemplu: predarea bagajului de cală), efectueză controlul de securitate, în aceeași manieră ca şi înainte de aderare, şi se prezintă la poarta de îmbarcare, fără a mai face obiectul formalităților de frontieră.

În ceea ce privește pasagerii navelor care pleacă dintr-un port maritim românesc spre un alt port dintr-un stat Schengen, fără a tranzita şi un port al unui stat terț, nu mai trebuie să facă obiectul unor verificări de frontieră indiferent de naționalitate.  

Întrebare: Care sunt pașii pe care un cetățean român trebuie să-i parcurgă, în aeroport/pe mare, pentru a călători din România într-un spațiu/stat non-Schengen?

În cazul aeroporturilor, spre deosebire de formalitățile prezentate mai sus, suplimentar, pasagerul este nevoit să efectueze şi controlul de trecere a frontierei.

În ceea ce priveşte pasagerii navelor care pleacă dintr-un port maritim românesc spre un port al unui stat care nu este membru Schengen, verificările la frontieră sunt efectuate în aceeași manieră ca în prezent.

Întrebare: Care sunt pașii pe care un cetățean străin, rezident în România, cetățean al unui spațiu non-Schengen, trebuie să-i parcurgă, în aeroport/pe mare, pentru a călători din România într-un spațiu Schengen. Are nevoie de viză?

Nu are nevoie de viză, dar poate merge doar în interes turistic fără să fie controlat la frontieră. Trebuie să nu depăşească perioada de şedere stabilită de Regulamentul European. Mai exact, 90 de zile într-un interval de 180 zile, adică poate sta 3 luni din 6. 

Întrebare: Trecerea Dunării cu bac-ul, spre exemplu, din România în Bulgaria sau din România în orice alt stat vecin, este un transport care include spațiul Schengen?

Frontiera fluvială rămâne frontieră rutieră. Legăturile cu feribotul între Bulgaria și România sunt considerate treceri ale frontierei interne terestre conform Codului Frontierelor Schengen și orice persoană, indiferent de naționalitate, este în continuare verificată la trecerea acestor frontiere, până adoptarea unei decizii privind ridicarea controalelor la frontierele interne.

Întrebare: Care este regimul de călătorie, aerian/maritim, pentru minorii cetățeni români? 

Controale sunt aleatorii, şi trebuie să prezinte aceleaşi documente ca şi până acum. Minorii cetățeni români care călătoresc în state Schengen pe cale aeriană /maritimă nu mai fac obiectul verificărilor la frontieră, iar cei care călătoresc în state non-Schengen sunt nevoiți să parcurgă în continuare formalitățile de control la frontieră.

Cu toate acestea, în ambele cazuri, minorii sunt nevoiți să îndeplinească condițiile legale privind călătoria în străinătate, așa cum acestea sunt stipulate în art. 30 din Legea 248/2005 privind libera circulație a cetățenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare. 

Întrebare: Care sunt aeroporturile din România cu terminale Schengen?

Călătoriile în spațiul Schengen, pe cale aeriană, sunt efectuate de pe toate aeroporturile civile internaționale/deschise traficului internațional, cu mențiunea că în cazul tuturor au fost prevăzute fluxuri distincte pentru pasagerii care călătoresc prin intermediul unor zboruri intra-Schengen.