Cine a fost Sfânta Mare Muceniță Varvara, ocrotitoarea familiei. Zi dedicată protecției și bunăstării

Sfânta Varvara este o sfântă creștină din secolul al III-lea, cunoscută mai ales ca patroana minerilor, a celor care lucrează în cariere și în industrii periculoase, dar și ca protectoare a celor care sunt expuși la pericole de moarte. Este o sfântă foarte populară în tradițiile ortodoxe și catolice, iar cultul ei este răspândit mai ales în Europa de Est, în special în Rusia, Grecia, și în România.

Legendele spun că Sfânta Varvara a fost o fecioară deosebit de frumoasă și înțeleaptă, care a trăit în orașul din Asia Mică numit Nicomidia (în prezent parte a Turciei) în timpul domniei împăratului roman Maximian, care era cunoscut pentru persecuțiile sale împotriva creștinilor. Varvara era fiica unui om bogat și păgân, pe nume Dioscorus, care a încercat să o izoleze de influențele creștine și să o țină departe de învățăturile lui Hristos. Tatăl său a zidit pentru ea, fiind foarte frumoasă, un loc înalt pe care a ridicat case frumoase în care fiica sa să locuiască şi să nu fie văzută.

Cu toate acestea, Varvara a primit creștinismul în secret și a ales să rămână credincioasă.

În palatul său, Sfânta Varvara, privind spre cer şi luând seama la strălucirea soarelui, la alergarea lunii şi la frumuseţea stelelor, le întreba pe însoţitoarele sale: "Cine le-a făcut pe acestea?". La fel, căutând şi la frumuseţea de pe pământ, la verdeaţa câmpului, la pomi, la grădini, la munţi şi la ape, întreba: "A cui mână a zidit toate acestea?".

Aşa Sfânta Varvara a cunoscut singură pe adevăratul Dumnezeu şi a început să-i dispreţuiască pe zei, închipuirile lor considerându-le drept lucruri făcute de mâini omeneşti. Ea căuta adeseori spre cer, ziua şi noaptea, şi din zidiri se sârguia să îl cunoască pe Ziditor.

"Sfânta Varvara, luminată fiind cu botezul, mai mult s-a aprins cu dragostea lui Dumnezeu şi se îndeletnicea în post şi în rugăciuni, ziua şi noaptea, slujind Domnului său, căruia i s-a făcut mireasă". (Vieţile Sfinţilor)

Pedepsită pentru credinţa în Dumnezeu

Potrivit tradiției, Dioscorus a fost atât de furios când a aflat că fiica sa era creștină încât a denunțat-o autorităților, iar Varvara a fost supusă unor torturi groaznice pentru a-și schimba credința. 

După ce a fost mult chinuită, a fost purtată în batjocura mulţimii prin cetate, găsindu-şi sfârşitul chiar în mâinile tatălui său, care a ucis-o cu sabia. Mergând spre locul de osândă, Sfânta Muceniţă Varvara s-a rugat lui Dumnezeu pentru cei care o vor pomeni-o şi îşi vor aduce aminte de pătimirile sale cele multe şi cumplite, ca ei să nu sufere de boală năpraznică şi moartea neaşteptată să nu-i răpească.

Sfânta Varvara a fost martirizată pentru credința sa și a devenit un simbol al curajului și al credinței neclintite în fața persecuțiilor și a suferințelor. Ziua de 4 decembrie este dedicată sărbătorii ei în calendarul creștin-ortodox și catolic. În tradițiile ortodoxe, Sfânta Varvara este adesea invocată pentru protecția împotriva pericolelor și pentru ajutor în momente de criză.

Obiceiuri specifice pentru mineri de sfânta Varvara

Sărbătoarea minelor: Minerii și lucrătorii din cariere sărbătoresc ziua Sfintei Varvara cu ritualuri și slujbe speciale. În unele regiuni, se organizează pelerinaje la biserică și se oficiază slujbe pentru ca sfânta să-i protejeze de accidente și pericole în timpul muncii.

Sfânta Varvara – ocrotitoarea minerilor: În tradițiile minerilor, Sfânta Varvara este considerată protectoarea lor, iar în ziua de 4 decembrie, aceștia aduc ofrande la biserică și aprind lumânări pentru a cere binecuvântarea și protecția sa. Uneori, minerii pot face un ritual simbolic de „spălare” cu apă sau cu alte elemente naturale pentru a-și purifica trupul și a invoca protecția sfântei.

Tradiții și superstiții de sfânta Varvara

Pâinea de Varvara: În anumite zone, gospodinele coaceau pâini speciale, numite „pâinea Sfintei Varvara”, pe care le ofereau celor dragi sau le împărțeau vecinilor ca simbol al bunăstării și protecției.

Plante de leac: În tradiția populară, se crede că anumite plante, cum ar fi busuiocul și alte plante de leac, sunt sfințite de Sfânta Varvara. Se spune că acestea au puterea de a aduce sănătate și protecție.

Apă sfințită: În ziua de 4 decembrie, oamenii obișnuiau să aducă acasă apă sfințită de la biserică și să o păstreze pentru a o folosi în cazul bolilor sau al altor nevoi.

Prăjituri și colaci: În unele părți, gospodinele pregătesc prăjituri și colaci speciali pentru a-i împărți cu cei dragi și cu vecinii. Aceste prăjituri sunt adesea decorate cu simboluri religioase sau cu forme care reprezintă protecția.

Ritualuri de protecție: În unele sate, se practică ritualuri de protecție, cum ar fi aruncarea de obiecte sfințite în jurul casei pentru a alunga spiritele rele și a aduce noroc.

Petreceri și cântări: În unele zone, se organizau petreceri cu cântări și dansuri pentru a celebra protecția oferită de Sfânta Varvara. Acestea erau ocazii de socializare și de renunțare la griji pentru o zi.

Vizite și daruri: Este obișnuit ca în această zi să se viziteze rudele și vecinii, aducând daruri și urări de bine. De asemenea, oamenii oferă daruri simbolice, cum ar fi fructe, pâine și dulciuri, ca semn al respectului și al dorinței de binecuvântare.

Semnificații religioase de sfânta Varvara

Slujbe speciale: La biserică, în ziua Sfintei Varvara, sunt oficiate slujbe de pomenire a sfântei, iar credincioșii participă la liturghii pentru a cere protecția și binecuvântarea ei.

Rugăciuni pentru sănătate și protecție: Este comun ca oamenii să își exprime rugăciunile pentru sănătate, protecție și prosperitate. Se crede că în această zi, rugăciunile sunt mai puternice și că sfânta le ascultă pe toate.

Sfânta Varvara este astfel un simbol de curaj, protecție și speranță pentru mulți oameni, iar tradițiile și obiceiurile de această zi sunt un amestec între credințele religioase și cele populare, având scopul de a aduce protecție și noroc pentru anul ce urmează.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰