Video Cât ar putea obţine producătorii români de băuturi tradiţionale, dacă ministrul Agriculturii s-ar ţine de promisiune
Granturi de până la 120.000 de euro! Atât ar putea obţine producătorii români de băuturi tradiţionale, dacă promisiunea ministrului Agriculturii s-ar pune acum în practică. Fondurile ar fi însă o contribuţie mult prea mică din partea statului, spun producătorii. În primul rând, trebuie combătută piaţa neagă a băuturilor cum ar fi pălinca, ţuica sau rachiul, care se vând fără analize sau certificate, pe internet.
- Premiera noului sezon Chefi la cuțite din 17 Noiembrie, Duminică 20:00, Luni, Marți și Miercuri 20:30 pe Antena 1 și AntenaPLAY
- A treia răsturnare de situație în cazul asasinării lui Ioan Crișan. Fiica lui, lăsată în libertate acum 3 săptămâni, a fost arestată alături de complici
Vestea că fondurile pe care le accesează acum fabricile de bere ar putea fi extinse şi către cei care produc pălincă, țuică sau rachiu a adus speranţă în rândul producătorilor de băuturi tradiţionale. În momentul de faţă, aceştia pot accesa fonduri între 5 mii şi 120 de mii de euro.
Cătălin Șoarece, producător autorizat: Noi am fost excluşi de la masa proiectelor europene. Clar avem nevoie de aceste fonduri, avem nevoie de retehnologizare.
Cătălin produce băuturi spirtoase tradiționale, din fructe culese din propriile livezi, de aproape 17 ani. Ca să aducă fabrica din comuna natală la standarde europene, antreprenorul a investit banii câştigaţi în 15 ani de muncă în străinătate în domeniul vinificaţiei.
"Situationship", noul tip de relaţie atunci când...
Mamă din Constanţa, reclamată că îşi...
Atmosferă de "groază" pe domeniul Dracula Daneş...
Bijuteria ascunsă a Iașiului. Este ruptă din...
Ghidul evenimentelor culturale în săptămâna 27...
Premieră la competiţia de Biliard în Scaun Rulant
Cătălin Șoarece, producător autorizat: N-ai cum să faci un produs bun dacă nu ai un cupru bun şi un cupru autorizat. Automat, trebuie să aibă o ştanţă pe el de cupru alimentar.
Doar cazanul a costat 60.000 de euro
Investiţia, făcută printr-un credit bancar, a fost amortizată în 10 ani. Calitatea, spune producătorul, rămâne însă principala şansă de supravieţuire pe o piaţă sufocată de alcool contrafăcut. Potrivit datelor oficiale, în România, aproape trei sferturi din alcoolul vândut vine de pe piața neagră. Și, în timp ce statul pierde bani pentru că nu poate controla fenomenul, pe internet, vânzările la negru merg strună.
Reporter: Aveţi ceva certificate, documente pentru produse?
Vânzător: Nu, că facem acasă, în familie şi nu avem.
Vânzător: Din păcate, nu am analize. Sunteţi prima persoană care cere aşa ceva.
Pe o sticlă de alcool care nu ne pune sănătatea în pericol vom găsi întotdeauna un timbru de produs accizat. Mai apoi, pe eticheta produsului, trebuie să se regăsească date exacte despre concentrația alcoolică, ingrediente, dar și contactul producătorului.
Piața băuturilor spirtoase din România este estimată la 700 milioane euro și reprezintă un amestec între produsele tradiţionale autohtone şi brand-urile cu renume internațional. Eventualele fonduri de la Guvern ar putea da o mână de ajutor producătorilor locali, după modelul Greciei sau Italiei, care au o întreagă industrie în jurul produselor Ouzo, Grappa sau Limoncello.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰