Reforma pensiilor va fi gata până la finalul anului 2022. Formula de calcul pentru pensii și creșterea vârstei de pensionare

Reforma pensiilor, asumată prin PNRR, face referiri la o nouă lege care va fi finalizată până în 2022, dar şi la o nouă formulă de calcul şi la creşterea vârstei de pensionare. Potrivit documentului, reforma pensiilor este una structurală, care va asigura un nivel adecvat pentru cei cu venituri mici și de asemenea sustenabilitate a sistemului de pensii pe termen mediu și lung.

Exemple de detalii incluse în reformă:

• Pensiile speciale sunt limitate la nivelul permis de Constituție
• Un sistem nou bazat pe o formulă stabilă de beneficii și o indexare automată a pensiilor

Noua lege va asigura sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și va respecta principiul contributivității în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie. Legea va conține o nouă formulă de indexare care să asigure sustenabilitate fiscală, continuarea vieții active, opțional, în acord cu evoluția speranței de viață. În același timp se va realiza o digitizare a dosarelor de pensie și recalculare pensiilor, proces care se va încheia până în trimestrul 4 din 2022.

În pofida creșterii în ultimul deceniu a câștigurilor medii lunare înregistrate atât de femei (+ 70%), cât și de bărbați (+ 65%), disparitatea de gen persistă. Femeile câștigă cu 4% mai puțin decât bărbații, fiind cea mai mică rată din UE. În schimb, decalajul de pensii între femei și bărbați este de 28%. În acest sens, prin Componenta 8 - Reforma fiscală și a pensiilor se abordează și această provocare prin propunerea unui set de măsuri de reformare a sistemului de pensii prin care în timp să se diminueze decalajul de pensii între bărbați și femei. Inclusiv eliminând stabilirea unei perioade fixe de contributivitate de 25 de ani.

Conform prevederilor noii legislații, se vor evalua toate dosarele de pensii aflate în plată, în vederea recalculării acestora. Nivelul mediu al pensiilor va crește pe seama creșterii cu precădere a pensiilor mici, menținând ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat. Recalcularea pensiilor este o necesitate dată de inechitățile din sistem, care au făcut ca mulți pensionari să se adreseze instanțelor pentru că la muncă, potrivit documentului.

Formula de calcul pentru pensii

Obiectivul general al reformei sistemului de pensii este realizarea unui nou cadru legislativ care să corecteze inechitățile din sistemul de pensii, să răspundă la Recomandările Specifice de Țară (RST) 2019 și 2020, să asigure sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și să respecte principiul contributivității în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie. Reforma presupune adoptarea unei noi legi a sistemului public de pensii simultan cu înlocuirea Legii 127/2019, inclusiv eliminând stabilirea unei perioade fixe de contributivitate de 25 de ani. Parte din prevederile legii 127/2019 vor fi analizate în vederea preluării în noua legislație a aspectelor pozitive care nu afectează sustenabilitatea sistemului de pensii publice pe termen lung.

Prin noul act normativ se dorește introducerea unei noi formule de calcul bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivitătii. Se încearcă în acest fel corectarea unei mari părți din inechitățile sistemului public de pensii prin eliminarea indicelui de corecție și a stagiului complet de cotizare diferit. Acest aspect poate fi realizat prin noua formulă de calcul a pensiei, formulă care are ca principiu de calcul produsul dintre numărul total de puncte cu valoarea unui indicator de pensie, un mecanism de indexare standard și sustenabil financiar (în locul creșterilor ad-hoc), care ar asigura predictibilitatea pe termen mediu și lung a cheltuielilor cu plata pensiilor, eliminând în acest fel toate cheltuielile aferente reprezentării intereselor statului.

Se vor evalua toate dosarele de pensii aflate în plată, în vederea recalculării acestora

Conform prevederilor noii legislații, se vor evalua toate dosarele de pensii aflate în plată, în vederea recalculării acestora. Nivelul mediu al pensiilor va crește pe seama creșterii cu precădere a pensiilor mici, menținând ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat. Recalcularea pensiilor este o necesitate dată de inechitățile din sistem, care au făcut ca mulți pensionari să se adreseze instanțelor pentru că la muncă / contribuție similare au pensii diferite – peste 25.000 de procese în ultimii cinci ani au dus la costuri pentru stat de aprox 42 milioane lei. În prezent se află pe rol aprox. 22.000 de dosare. Se estimează că, în cazul de neintervenție, în următorii ani vor fi declanșate aprox. 50.000 de litigii.

Creşterea vârstei de pensionare

Creșterea pensiilor mici (și nu numai) prin valorificarea veniturilor brute realizate până la data de 01.04.2001 pentru care s-au calculat contribuții de asigurări sociale în vederea atingerii obiectivului asumat de a putea plăti o pensie decentă celor cărora aceste venituri nu le-au fost luate în calcul la momentul stabilirii cuantumului pensiei. Sunt preconizate o serie de masuri pentru stimularea rămânerii in activitate, fiind in dezbatere publică un proiect de act normativ ce vizează creșterea vârstei standard de pensionare, facultative, la 70 de ani, se urmărește in acest fel și egalizarea vârstei standard de pensionare intre genuri.

Contribuțiile la Pilonul II (în prezent 3,75%) vor crește în linie cu prevederile Strategiei Fiscal Bugetare pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Se asigură astfel recomandarea specifică de țară privind sustenabilitatea Pilonului II de pensii.

Principalele aspecte urmărite de Reforma Pensiilor:

1) Asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar prin includerea în noua legislație a unui mecanism de indexare a pensiilor clar și corelat cu realitățile economice. Noul mecanism va avea la bază indicatori reali și predictibili, care să genereze încredere în sistem concomitent cu asigurarea unei predictibilități reale a evoluției pensiilor publice.

2) Cheltuielile cu pensiile se vor concentra pe creșterea mai mare a pensiilor mici și se vor menține ca pondere în valoare totală a PIB-ului, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat.

3) Întărirea principiului contributivității astfel încât cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională și contribuția la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat.

4) Asigurarea recalculării, conform noului cadru legal, a aproximativ 5 milioane de dosare de pensii, din format electronic şi/sau letric existente la nivelul caselor teritoriale de pensii.

5) Digitalizarea CNPP și a structurilor teritoriale pentru automatizarea și simplificarea interacțiunii digitale cu beneficiarii, dar și pentru creșterea ritmului de procesare a solicitărilor în vederea îmbunătățirii serviciilor oferite.

6) Digitalizarea funcționării sistemului de pensii private și diversificarea investițiilor din pilonul II de pensii. 

Pensiile speciale. Ghinea: Este complet anormal să se decidă de către judecători nivelul pensiei

Cristian Ghinea susține că pensiile speciale vor fi aduse în linie cu contributivitatea, în limita mandatelor date de CCR, însă a precizat că este complet anormal să se decidă de către judecători nivelul pensiei. ”Eu nu o să recomand niciodată să fie numit cineva la CCR dacă menţine această opinie aberantă că nu se poate umbla la pensiile speciale”, a mai declarat Ghinea, care a promis la Bruxelles ”că va fi legislaţie specială (...) şi că vom aduce pensiile speciale în linie cu contributivitatea”.

Când i s-a atras atenţia că acest lucru nu este posibil, având în vedere deciziile CCR şi faptul că la unele categorii sunt pensii de serviciu, Ghinea a explicat: ”Tocmai de-asta am pus că în limitele mandatului pe care-l stabileşte Curtea Constituţională. Nu putem noi ca Guvern să ne angajăm la ceva ce încalcă o decizie a CCR. Dar, dacă tot m-aţi provocat, vă spun că este complet anormal să se decisă de către judecători nivelul pensiei şi propunerea pe care o să o fac partidului din care fac parte – USR PLUS – că în viitoarele numiri la CCR trebuie să ţinem cont de opinia lor pe acest subiect. Eu nu o să recomand niciodată să fie numit cineva la CCR dacă menţine această opinie aberantă că nu se poate umbla la pensiile speciale”.

”Dacă CCR este un obstacol în reformarea pensiilor specale, atunci trebuie să numim în viitor alţi oameni la CCR care să schimbe această opinie. Este simplu. Deocamdată starea de fapt este că avem aceste decizii ale CCR pe care trebuie să le respectăm. Eu spr ca pe viitor să se schimbe această formulă aberantă prin care se declară un drept constituţional un nivel al pensiei”, a adăugat ministrul.

Se va modifica procedura de pensionare anticipată

Va fi modificată procedura de ieşire la pensie anticipată, astfel încât să fie descurajată această practică. Ministrul Ghibea susţine că va putea ieşi anticipat la pensie o persoană care va lucra ncă opt ani după stagiul complet de pensionare, dar a precizat că stagiul complet de pensionare va fi modificat. Fără a explica exact cât o să fie, Ghinea a menţionat că nu va mai fi 35 de ani ca în prezent.

Cristian Ghinea a fost întrebat, miercuri, despre interdicţia de a te pensiona anticipat şi a precizat: ”Va fi modificarea procedurii, ca să zic aşa. Procedura va presupune să ai stagiu complet plus 8 ani şi atunci poţi să ieşi anticipat”.

Întrebat dacă pensionarea anticipată se va face la stagiu complet de 35 de ani, cât este în prezent, plus 8 ani, Ghinea a precizat: ”Se va modifica şi stagiul complet. Idee ar fi să faci mai greu de accesat această opţiune de a ieşi anticpat la pensie, fără a o elimina complet”. Întrebat de jusnalişti care este rostul pensionări anticipate, în condiţiile în care se lucrează stagiu complet, Ghinea nu a precizat cât a fi acest stagiu, dar a explicat că va fi modificat. 

Ce promit autorițățile 

Ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a publicat, miercuri, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu câteva minute înainte ca documentul să fie prezentat oficial. ”Piesa de rezistenţă a programului pe care îl propunem pentru români şi România sunt reformele”, afirmă ministrul.

”La pensii, recomandarea de țară este foarte clară. Avem un sistem care nu este echilibrat și nici ferm. Consumăm mai mulți bani decât avem și e o mare nedreptate între pensionari. Anul trecut au fost 16 miliarde de lei transferați de la bugetul de stat la cel de pensii. Anul ăsta cu un miliard mai mult. E timpul să spunem părinților noștri că nu putem continua așa, trebuie să fim realiști în ceea ce putem face, dar nici nu putem ignora problema. Ne-am anagat să avem o noua lege a pensiilor care să aibă o predictibilitate, să favorizeze pensiile mici la recalculare. Trebuie să recalculăm toate pensiile.”, a spus Cristian Ghinea în cadrul conferinței de presă.

”Să ne imaginăm România anului 2026: verde, digitală, cu transport curat, cu şcoli moderne, cu medicină performantă. Şi acesta e doar începutul.  Prin oportunităţile de redresare şi rezilienţă ale Uniunii Europene, din instrumentul „UrmătoareaGeneraţieUE” (NextGenerationEU), România a conturat planul său de reforme şi modernizare pentru cele 29,2 miliarde euro. Dar nu este doar un plan. În documentul pe care-l lansăm se află de fapt desenat chipul României pe care ne-o dorim şi pe care abia acum, după zeci de ani, o putem crea. Piesa de rezistenţă a programului pe care îl propunem pentru români şi România sunt reformele, o serie de transformări esenţiale, de la rădăcină, care au fost mereu amânate şi de care politicienilor mereu le-a fost teamă.

Este momentul să ţinen pasul cu Europa modernă, să declanşăm aceste transformări. Sistemul de pensii va fi reformat, refăcut şi pus pe baze solide. În fiecare an sume tot mai mari sunt transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2,5 miliarde lei în 2019 - 12,4 miliarde lei în 2026. Soluţii există, dar refuzăm să avem un dialog onest cu românii şi nu facem decât să accentuăm dezechilibrele pe seama viitorului copiilor noştri.Trebuie să avem curajul să le spunem părinţilor noştri că ceva trebuie să se schimbe.”, a scris Cristian Ghinea pe Facebook cu câteva minute înainte de prezentarea oficială.

Reforma sistemului de pensii

”Reforma sistemului de pensii pe care ne-o asumăm prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) înseamnă soluţii de redresare treptate, responsabile, astfel încât investiţiile masive din PNRR în autostrăzi, în păduri noi plantate, în reducerea abandonului şcolar şi toate celelalte, astfel încât toate aceste investiţii să nu fie apoi risipite în sisteme dezechilibrate. Creşterea pensiilor părinţilor noştri nu va mai sta în pixul vreunui ministru, nu ne vom mai fura căciula unii altora, pensiile vor creşte predictibil conform unei formule bazate pe creşterea economică. Vom reajusta pensiile speciale şi măririle viitoare vor avantaja pensiile mai mici, astfel încât să nu mai existe nedreptăţile flagrante pe care le avem în prezent între pensionari.

Va fi introdus venitul minim de incluziune care va descuraja inactivitatea şi va încuraja oamenii să îşi găsească un loc de muncă. Salarizarea în sistemul bugetar va cunoaşte o transformare esenţială, vom introduce un concurs de intrare în funcţia publică pe bază meritocratică, aşa cum este de exemplu la Comisia Europeană, astfel încât cei mai buni dintre noi să ajungă în serviciul public şi statul român să fie un loc pentru care este o mândrie să munceşti.” a scris Cristian Ghinea pe Facebook.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰