Video Cum a răsturnat Nicuşor Dan calculele pentru preşedinţie? Analist: "Are şanse mai bune decât Lasconi în turul 2"

Strategul USR, Cristian Ghinea, consideră, la rândul său, că partidul ar trebui să o susţină, în continuare, pe Elena Lasconi, doar că în Uniunea Salvaţi România există şi o tabără a "nicuşoriştilor", cei fideli lui Nicuşor Dan care ar îmbrăţişa fără ezitare pe primarul Capitalei în cursa pentru Cotroceni. 

Anunţul primarului general a venit în mijlocul negocierilor pentru formarea guvernului de largă coaliţie - din care USR se gândeşte serios să iasă. Cei de la USR sunt nemulţumiţi de faptul că avem un buget cu nişte găuri imense pe care nimeni nu ştie cum le va petici după dezmăţul electoral, în plus pretind că au fost nevoiţi să scoată cu cleştele informaţii suplimentare de la ministrul liberal al Finanţelor, Marcel Boloş. 

USR este deranjat şi de faptul că se discută despre creşterea taxelor şi impozitelor, astfel încât deficitul bugetar să fie acoperit, însă nimeni nu vorbeşte despre reducerea aparatului de stat. Din acest motiv, membrii partidului au refuzat să participe - pentru a doua oară - la întâlnirea Coaliţiei. Şedinţa comună a PSD, PNL şi UDMR a avut loc, dar fără împărţirea ministerelor aşa cum era prevăzut. 

Vezi și

Întâlnirea decisivă s-a reprogramat marţi, în speranţa că USR va accepta să participe. Marii avocaţi ai USR ar fi chiar liberalii prin vocea lui Ilie Bolojan care îi vrea alături pentru a asigura o majoritate super-stabilă. Totuşi, dacă USR decide să rămână în Opoziţie, majoritatea celor rămaşi în Coaliţie va fi la limită. Practic, ar avea un singur vot în plus în Senat şi alte 10 în Camera Deputaţilor. În aceste condiţii, Opoziţia ar putea depune moţiuni de cenzură în fiecare sesiune parlamentară, iar Guvernul ar putea fi nevoit să adopte acte normative prin asumarea răspunderii.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Marius Ghincea, politolog şi cercetător la Institutul Federal de Tehnologie Zurich. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Cum schimbă jocul anunţul candidaturii lui Nicuşor Dan în cursa pentru Cotroceni 2025?

- Aşa cum a făcut-o şi în trecut, Nicuşor Dan reuşeşte, încă o dată, să surprindă clasa politică şi, practic, să facă prima mutare în acest joc de şah pe care îl numim - găsirea unui candidat pentru alegerile prezidenţiale din tabăra pro-europeană, pro-occidentală, să spunem aşa. Deci din punctul acesta de vedere, dacă coaliţia în formare, pro-europeană, încerca să-şi stabilească calculele interne pentru a desemna un nou candidat, intrarea intempestivă a candidatului independent Nicuşor Dan, care are şanse bune să câştige un procent semnificativ în primul tur al viitoarelor alegeri, riscă să dea peste cap orice calcule existente şi chiar să dărâme coaliţia care este în formare.

- Practic, Nicuşor Dan spune că i-a informat pe cei din celelalte partide, nu i-a consultat, deci a fost o politică a faptului împlinit. Asta e de natură să-i ostilizeze sau, până la urmă, să le forţeze mâna încât să ajungă să-l susţină?

- Ce face Nicuşor Dan nu este o noutate. A făcut la fel şi atunci când a candidat la Primăria Municipiului Bucureşti şi a câştigat. Şi atunci a înaintat candidatura fără să ceară acordul vreunui partid politic şi a reuşit să obţină atât sprijinul politic al liberalilor şi, ulterior, şi al USR-ului, partid pe care, de altfel, la fondat. Din punctul acesta de vedere, Nicuşor Dan s-a dovedit, pe parcursul ultimilor patru, opt ani, ca fiind un foarte bun strateg politic. Implicaţiile sunt, însă, ceva mai largi decât candidatura domnului Nicuşor Dan. Din punct de vedere politic intern este interesant că, practic, discuţiile pe care le-am urmărit în ultima săptămână, în această formare a unei mari coaliţii cu toate partidele pro-europene, pro-occidentale, moderate, liberale din România, nu au venit, încă, cu nume concrete pe masă. Deci se găsesc într-o poziţie de inferioritate, de slăbiciune, pentru că nu pot să zică că nu îl susţin pe Nicuşor Dan când ele însele, împreună, nu au reuşit să ajungă la niciun nume comun. Şi deci Nicuşor Dan, făcând această primă mutare, le forţează fie să-l susţină pe el, fie să fragmenteze jocul electoral pentru alegerile prezidenţiale în aşa fel încât să crească artificial şansele unui candidat de extremă-dreapta.

- Şi aici e iarăşi problema, pentru că dacă nu vom avea această susţinere pentru o candidatură comună riscăm să repetăm scenariul din turul I, când totul s-a fragmentat şi a luat avânt, a decolat candidatul de extremă-dreapta. Şi s-ar putea să avem, nu ştim, în 2025, poate doi candidaţi extremişti care să recupereze din diferenţa aceasta pe care o pierd ceilalţi candidaţi pro-europeni.

- Din perspectiva celor care nu au atitudini sau preferinţe de extremă-dreapta sau de dreapta radicală, cu cât mai mulţi candidaţi pe eşichierul dreptei radicale, cu atât mai bine. Dacă candidează şi domnul Georgescu şi domnul Simion şi doamna Şoşoacă, cu atât mai bine, pentru că fragmentează votul extremei drepte. Dar acelaşi lucru se poate întâmpla, aşa cum aţi menţionat şi dumneavoastră, şi pe eşichierul pro-european, liberal din ţară. Problema fundamentală este că această mare coaliţie în formare este extrem de eterogenă. Este greu de crezut că toţi social-democraţii ar putea să voteze un candidat susţinut sau propus de USR sau de liberali. Este greu de crezut că toţi membrii USR sau votanţii USR vor putea vota un candidat care să fie produsul exclusiv al social-democraţilor. Deci voturi se vor pierde în orice caz, pentru că această coaliţie politică eterogenă nu poate să dicteze direct electoratului fiecărui partid cu cine să voteze, ci poate să găsească un candidat de consens, care să atragă o mare parte, dar nu în totalitate, din voturile celor trei partide. Şi din punctul acesta de vedere nu este foarte clar că Nicuşor Dan nu este acest candidat. Nu avem încă studii sociologice, nu avem încă sondaje şi ştim deja că sondajele au subperformat înainte de această rundă de alegeri, dar s-ar putea ca sondajele care există la partide sau pe care Nicuşor Dan să le aibă să arate că totuşi este un candidat care poate să atragă voturile majoritare din cele trei, patru partide care se pregătesc să formeze coaliţia de guvernare.

- Imediat vă spun eu un sondaj intern, pe surse, domnule Ghincea. Ar fi aşa, încrederea oamenilor - pe locul întâi, Călin Georgescu, pe locul doi, George Simion, deci de asta mă refeream eu, puţin mai devreme, la faptul că s-ar putea să avem surpriza asta între doi candidaţi extremişti pe primele două locuri, iar pe locul trei ar fi Nicuşor Dan şi Ilie Bolojan, dar acelaşi sondaj intern spune că, dacă va fi susţinut de toate partidele pro-europene, Nicuşor Dan ajunge 100% în turul al doilea şi că dacă nu va fi susţinut, aici iar este o problemă-cheie, va renunţa, până la urmă, la această candidatură. Bun, ne jucăm cu nişte riscuri aici şi vă întreb dacă are potenţial Nicuşor Dan? Pentru că am văzut astăzi un discurs cumva antisistem, el fiind totuşi în sistem de o bună bucată de vreme. Deci are Nicuşor Dan potenţialul de a recupera câţiva dintre votanţii de extremă dreapta, care au votat antisistem, care au dat un vot de blam? Poate Nicuşor Dan să aibă această atracţie şi către aceşti votanţi?

- E puţin probabil ca Nicuşor Dan să fie atrăgător pentru votanţii de extremă-dreapta, de dreapta radicală, care au votat din convingere pentru domnul Georgescu sau pentru domnul Simion. Dar s-ar putea să poată să atragă votanţi la margine, votanţi care sunt mai moderaţi în această pătură de votanţi care votează pentru candidaţi de dreapta radicală, candidaţi precum domnul Simion, doamna Şoşoacă sau domnul Georgescu. Deci, din punctul acesta de vedere, ar avea, zic eu, o şansă şi trebuie să ne amintim că domnul Nicuşor Dan este, de altfel, primul candidat antisistem din politica românească postdecembristă şi, în special, după aderarea noastră la Uniunea Europeană. Candidatura acestuia la Bucureşti şi, ulterior, formarea USR au fost, încă de la început, drept mişcări antisistem, împotriva Partidului Social Democrat şi împotriva Partidului Naţional Liberal. E adevărat că, pe măsură ce a devenit primar al municipiului Bucureşti, s-a integrat cumva, a trebuit să relaţioneze şi să negocieze cu sistemul, să spunem aşa, dar Nicuşor Dan are, în continuare, un profil independent, iar istoria lui este de un candidat antisistem. Deci din punctul acesta de vedere, are potenţial, spun eu, şi asta o arată şi sondajele dumneavoastră, din câte înţeleg, are potenţial de a ajunge în turul II, iar în cazul acesta Nicuşor Dan s-ar putea să aibă o şansă mai bună decât ar fi avut-o Elena Lasconi într-un tur al doilea. Desigur, depinde şi de cât de fragmentat este eşichierul politic, câţi candidaţi relevanţi vor apărea. Dacă fiecare dintre marile partide ajung să-şi nominalizeze un candidat, electiv vom avea candidaţi care vor intra în turul II din nou cu 20%, 19%, 18%, iar asta nu ajută menţinerea unor orientări pro-europene a României la Cotroceni, după alegerile prezidenţiale. Dar impresia mea, în momentul de faţă, este că partidele politice au fost luate prin surprindere şi că încă sunt indecise. E adevărat ceea ce spun reprezentanţii Partidului Social Democrat, că mulţi social-democraţi, mulţi votanţi ai PSD nu vor vota cu Nicuşor Dan, dar mulţi votanţi ai PSD-ului nu ar fi votat cu orice candidat care nu ar fi fost al PSD-ului.

- Dar mai avem şi problema taberei Lasconi din USR, pentru că aţi văzut mesajele pe care vi le spuneam mai devreme, sunt mesaje cât se poate de oficiale. Ionuţ Moşteanu sau Cristian Ghinea spun că există un candidat USR în momentul acesta, unul care a şi luat 1,7 milioan de voturi în turul I, deci are toată legitimitatea să meargă mai departe. Vă aşteptaţi ca această tabără să renunţe la susţinerea pentru Elena Lasconi? Ce ar putea să-i convingă în acest sens? Ce ar putea să primească la schimb? 

- Nu aş vrea să fac predicţii, dar cred că nu ar fi nerezonabil să speculăm şi repet, să speculăm, că s-ar putea să vedem o reconfigurare a preferinţelor şi a poziţiilor USR, aşa cum am văzut-o şi în episoade precedente la alte alegeri, episoade în care tocmai Nicuşor Dan a fost implicat la Bucureşti. Deci cred că reacţiile iniţiale sunt puţin luate ca urmare a acestei surprize şi cred că trebuie să lăsăm partidele să reflecteze intern şi s-ar putea să ajungem să avem poziţii nuanţate sau chiar diferite în zilele următoare. 

- Şi un comentariu vă rog, domnule Ghincea, pe atitudinea USR din acest moment, de a nu mai merge la negocieri, de a nu mai merge la discuţii, de a insinua că se va retrage chiar din această coaliţie de largă majoritate pro-europeană. Ce pierde şi ce câştigă din jocul acesta?

- Ce pierde este că îşi decredibilizează şi îşi pierde încrederea într-o parte din electorat care se aşteaptă să pună umărul la formarea unei majorităţi stabile care să nu permită extremei-drepte să ajungă la guvernare. Ce câştigă? S-ar putea să câştige electorat din partea acelui nucleu radical din cadrul votanţilor care nu achesează deloc absolut orice fel de contact cu Partidul Social Democrat sau cu Partidul Naţional Liberal. Acel nucleu antisistem. Însă, întotdeauna partidele au de a face cu alegeri foarte dure pe care trebuie să le facă, iar din punctul ăsta de vedere s-ar putea să găsim peste câteva zile că retorica pe care o auzim astăzi la USR este doar o mişcare strategică de negociere. Se retrag pentru a obţine mai mult ulterior. 

- Cât îşi mai poate permite USR, dacă asta nu se întâmplă, să supravieţuiască doar încercând să rezoneze cu nucleul acesta dur şi nefăcând pasul pentru negocieri reale în politica mare?

- USR are potenţialul să supravieţuiască pe termen lung, pentru că nucleul politic al celor radicali antisistem depăşeşte pragul electoral de 5%, dar dacă continuă în acelaşi ritm, mai degrabă radical, riscă să-şi piardă o parte din votanţii mai degrabă pragmatici sau moderaţi, iar asta îi va face mai puţin relevanţi politic în viitor. Însă pentru următorii patru ani, cât avem mandatul legislaturii actuale, ei îşi vor menţine relevanţa actuală, în condiţiile în care nu vor pierde parlamentarele. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰