Viktor Orban, trimis la toaletă sau după cafea. Cum ar putea aproba UE ajutorul pentru Ucraina fără Ungaria

"Uniunea Europeană nu prea mai poate face aparent nimic zilele acestea, fără a-l scoate din cameră pe Viktor Orban. Are voie însă Bruxelles-ul să-l lase aşa pe margine pe unul din liderii săi? Este un model de afaceri durabil? Îl pot închide în toaletă pe premierul maghiar?" întreabă Politico care dezvăluie un episod inedit. 

La câte pauze de toaletă poate fi forţat Viktor Orban de UE?

La mijlocul lunii decembrie, după aproape trei ore de discuții fără niciun rezultat între liderii de la Bruxelles cu privire la candidatura Ucrainei la UE, cancelarul german Olaf Scholz a venit o propunere pentru Orban: "De ce nu te duci să-ţi iei o cafea?" Pentru că Orban nu era dispus să accepte deschiderea discuțiilor de extindere a UE, Scholz i-a sugerat să părăsească un pic sala. I-a făcut această recomandare chiar în fața omologilor lor în timpul summitului Consiliului European de la Bruxelles.

Asta le-a permis celor 26 de lideri UE rămași în sală să aprobe în unanimitatea necesară ca Uniunea Europeană să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina. Regulile UE spun că unanimitatea se obține și dacă un lider se abține de la vot în timp ce restul votează pentru. 

Planul a funcționat, UE a fost de acord să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina după zile de incertitudine şi o opoziție vehementă din partea lui Orban. Însă Orban rămâne în continuare un ghimpe uriaș în coasta UE. Pot liderii de la Bruxelles să repete trucul?

Este permisă diplomaţia toaletei?

Politico a întrebat doi experți în drept european iar concluzia a fost că, deşi este complicat, din punct de vedere juridic, ar putea exista o cale. Pachetul de ajutor pentru Ucraina face parte dintr-o rectificare a bugetului UE, ceea ce înseamnă că trebuie adoptat în unanimitate de Consiliul Uniunii Europene, a explicat Alberto Alemanno, profesor de drept european.

Însă, potrivit articolului 312 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), "Consiliul European poate adopta, în unanimitate, o decizie prin care să autorizeze Consiliul Uniunii Europene să decidă prin majoritate calificată" adoptarea bugetului. Aceasta înseamnă că Orban ar putea părăsi din nou sala în timpul summitului de joi pentru a le permite celorlalți 26 de lideri să decidă în unanimitate să lase Consiliul UE să aprobe bugetul cu o majoritate calificată, ocolind opoziția Ungariei.

"Nu este o lacună, ci o utilizare strategică a consensului, care permite partidelor să se abțină fără a-i împiedica pe alții să meargă înainte", a spus Alemanno. Cu toate acestea, repetarea trucului cu "pauza de cafea" ar putea avea consecinţe pentru liderii UE, a spus Laurent Pech, decanul Universităţii de Drept din Dublin.

"Nu mi se pare sănătos ca membrii Consiliului European să tolereze practicile extorsioniste ale lui Orban, în timp ce îi permit să nu se abțină sub pretextul că o pauză de toaletă sau de cafea înseamnă că s-a ajuns oficial la un consens", a spus Pech. "Nu este serios și poate chiar permite Ungariei să spună că membrii Consiliului European nu respectă principiul cooperării loiale, o ironie ţinând cont că Orban este primul care încalcă acest principiu în mod regulat și se comportă ca un bătăuş" a mai spus el.

Tur de forţă cu Ungaria la summitul extraordinar de joi la Bruxelles

Liderii Uniunii Europene sunt pregătiţi pentru un tur de forţă cu Ungaria la summitul de la Bruxelles. Reuniunea are loc şi în contextul în care agricultorii protestează cu sute de camioane în apropierea locului reuniunii, în faţa sediului Parlamentului European din Bruxelles. Potrivit poliţiei, o mie de tractoare se află joi pe străzile capitalei Belgiei.

Miza este un ajutor financiar în valoare de 50 de miliarde de euro pentru Kiev pentru următorii patru ani, un pachet căruia premierul ungar Viktor Orban i s-a opus în decembrie. Suma face parte din bugetul UE revizuit. Deciziile privind bugetul UE presupun unanimitate din partea statelor membre.

Orban a legat negocierile asupra bugetului UE de deblocarea unor fonduri europene pentru ţara sa ce fuseseră îngheţate în urma acuzaţiilor de corupţie şi abuz de putere formulate la adresa Budapestei. Liderul ungar a susţinut că finanţarea europeană pentru Ucraina ar trebui să fie aprobată anual şi nu pentru o perioadă de patru ani. Alţi lideri din UE au promis că, dacă nu vor reuşi să-l convingă pe omologul ungar, atunci vor găsi o soluţie pentru a continua să sprijine financiar Ucraina, cel puţin pe termen scurt.

''Într-un fel sau altul, vom găsi o soluţie, cu sau fără Orban, pentru a susţine Ucraina'', a dat asigurări premierul polonez Donald Tusk. O opţiune ar fi acordarea pentru un an a unui ajutor macrofinanciar, care în 2023 s-a ridicat la 18 miliarde de euro, o formulă pentru care nu este nevoie decât de o majoritate calificată în Consiliu (vot favorabil din partea a 55% dintre statele membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia UE; o abţinere în cadrul votului cu majoritate calificată este calculată ca un vot împotrivă).

Însă un sprijin pe mai mulţi ani în afara bugetului european nu este deloc evident, recunoaşte un diplomat european. Frustrarea faţă de Budapesta este atât de mare încât unele ţări membre au ameninţat că vor avansa o procedură de sancţionare pentru încălcarea valorilor fundamentale ale UE (articolul 7 al Tratatului), iniţiată în 2018 contra Ungariei.

Această procedură, adesea calificată drept opţiunea ''nucleară'', ar putea teoretic să ducă la o suspendare a dreptului de vot al Ungariei în cadrul reuniunilor UE, dar ea presupune unanimitatea celorlalte 26 de ţări membre, o ipoteză puţin probabilă. La Consiliul European din decembrie, deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, căreia Viktor Orban de asemenea s-a opus, a fost posibilă întrucât liderul ungar a acceptat să părăsească sala în momentul luării deciziei.

În ajunul acelui summit, Comisia Europeană a decis deblocarea a 10 miliarde de euro pentru Ungaria ce fuseseră îngheţate până atunci. Însă alte 20 miliarde de euro destinate Ungariei rămân blocate, ca urmare a îngrijorărilor Bruxellesului legate în special de dreptul de azil în ţară, libertatea academică şi drepturile persoanelor LGBT+. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰