VIDEO. Trupele rusești intră în Kazahstan. Noi lupte de stradă, tancuri și focuri de armă în Almatî. Ar putea fi 100 de morţi

Kazahstanul este în pragul războiului civil. Valul de violenţe provocat de dublarea preţului la carburanţi ia amploare de la o oră la alta. Violențele continuă şi azi să zguduie cea mai puternică economie din Asia Centrală. În Almatî, capitala economică a țării, s-au auzit din nou focuri de armă lângă principala clădire administrativă. O noua tentativă de a reprima manifestația a fost lansată de poliție și armată, joi seara. Martorii povestesc că au observat mai multe tancuri și vehicule militare care transportă soldați spre centrul oraşului. Zeci de persoane au murit în urma confruntărilor violente. Alte 1.000 de persoane au fost rănite. Printre victime se află și polițiști, și soldați. Aproximativ 2.000 de persoane au fost arestate, potrivit Euronews. Unii analişti susţin că ar fi cel puţin 100 de morţi în rândul protestatarilor, date neconfimate oficial. 

Televiziunea de stat a anuțat joi că Banca Națională a Kazahstanului a suspendat toate instituțiile financiare. Internetul din țară este căzut, precum și semnalul de telefonie mobilă. Presa locală relatează că prețul la gaz lichefiat și motorină vor fi plafonate timp de 180 de zile și că se va impune o interdicție temporară la exporturile de alimente pentru a stabiliza prețurile la mâncare. Prețul maxim la gaz lichefiat ar urma să fie de 0,17 dolari pe litru. De asemenea, guvernul a promis o plafonare a tarifelor la utilități. 

Rusia şi aliaţii săi au trimis joi trupe de menţinere a păcii în Kazahstan. ”O forţă comună de menţinere a păcii a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) a fost trimisă în Kazahstan pentru o perioadă limitată, în scopul stabilizării situaţiei”, a anunțat organizația militară într-un comunicat difuzat pe Telegram de către purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova.

Vezi și

Desfăşurarea forţei OTSC vine ca răspuns la o solicitare din partea preşedintelui kazah Kasîm-Jomart Tokaev. Din OTSC fac parte Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan şi Tadjikistan. Secretariatul organizaţiei a precizat că principalele sarcini ale forţei OTSC trimise în Kazahstan vor fi protejarea obiectivelor militare şi publice importante şi ajutorarea forţelor de ordine locale.

Agenţia de presă rusă TASS a citat Ministerul Sănătăţii kazah potrivit căruia în timpul protestelor din ultimele 3 zile au fost răniţi peste 1.000 de oameni, dintre care 400 sunt spitalizaţi. Postul public de televiziune din Kazahstan a anunţat joi că 12 poliţişti au murit în timpul ciocnirilor cu manifestanţii la Almatî.

Ce a declanșat revolta din Kazahstan

Revolta din Kazahstan a început pe fondul protestelor populaţiei față de creşterea preţurilor la gazul petrolier lichefiat (GPL), combustibil utilizat pe scară largă la automobile. Ulterior, manifestanţii au cerut retragerea totală de pe scena politică a lui Nursultan Nazarbaev (81 de ani), care a demisionat în 2019, dar a rămas un personaj important în viaţa politică. Familia Nazarbaev controlează o mare parte din economia kazahă.

Preşedintele Kasîm-Jomart Tokaev, succesorul lui Nazarbaev, a susţinut miercuri că ”bande teroriste” capturează clădiri, infrastructură şi arme. ”Este o subminare a statului şi, cel mai important, este un atac asupra cetăţenilor noştri care îmi cer să îi ajutăm urgent”, a declarat Tokaev. El a impus starea de urgență în țară, a ordonat protecţie guvernamentală pentru ambasadele străine şi pentru afacerile deţinute de companii străine în Kazahstan.

De ce este importantă revolta din Kazahstan

Evenimentele din Kazahstan vin într-un moment în care toate privirile sunt ațintite asupra unei posibile intervenții rusești în Ucraina. Imaginile cu poliția copleșită de protestatari ar putea alarma Moscova, fiind vorba de o altă țară vecină cu Rusia care cedează din cauza tulburărilor politice. Kazahstanul face parte dintr-o uniune economică cu Rusia și cele două țări au o graniță lungă.

Kremlinul a declarat miercuri că monitorizează situația din Kazahstan și a avertizat împotriva intervențiilor externe după ce guvernul a demisionat ca răspuns la protestele violente din capitală. „Susținem rezolvarea pașnică a tuturor problemelor în cadrul constituțional și legal, nu prin revolte de stradă și încălcarea legilor”, a declarat Ministerul de Externe al Rusiei, potrivit Reuters care a subliniat că Rusia este sensibilă la evenimentele din fostelor națiuni sovietice pe care le consideră în sfera sa de influență.

Protestele au început în vestul țării în weekend, după o creștere bruscă a prețurilor carburanților, dar s-au răspândit rapid și au luat prin surprindere autoritățile Kazahstanului și observatorii internaționali.

Cele cinci foste republici sovietice din Asia Centrală nu au cunoscut mari proteste în cele trei decenii de independență, cu excepția Kârgâzstanului, unde au avut mai multe revoluții.

Kazahstanul nu a organizat niciodată alegeri considerate libere și corecte de observatorii internaționali. Deși este clar că există o nemulțumire pe scară largă, opresiunea politică din ultimii ani a dus la absența unor figuri de opoziție în jurul cărora s-ar putea uni o mișcare de protest. Protestele par în mare parte lipsite de direcție.

După manifestații, preţul uraniului a crescut în condiţiile în care Kazahstanul este cel mai mare producător mondial de metal radioactiv. Sunt temeri că și prețul gazelor ar putea fi afectat, Kazahstanul fiind o țară care are și foarte mult tranzit de conducte de gaze.

De ce sunt nemulțumiți cetățenii din Kazahstan

Oamenii sunt nemulțumiți atât de Tokaev, președinte din 2019, cât și de fostul lider, Nursultan Nazarbaev. „Nazarbayev și familia sa au monopolizat toate sectoarele, de la sectorul bancar la drumuri și gaze. Aceste proteste sunt despre corupție. Totul a început după creșterea prețurilor la gaze, dar adevărata cauză a protestelor sunt condițiile proaste de trai, prețurile mari, șomajul, corupția”, a spus Zauresh Shekenova, în vârstă de 55 de ani, care protestează de duminică.

Darkhan Sharipov, un activist din cadrul mișcării societății civile ”Wake Up, Kazahstan” a declarat că: „Oamenii sunt sătui de corupție și nepotism, iar autoritățile nu ascultă... Vrem ca președintele Tokaev să facă reforme politice reale sau să plece. Plecați și organizați alegeri corecte.”

Uniunea Europeană: Intervenţia rusă trebuie să respecte suveranitatea Kazahstanului

Uniunea Europeană a cerut joi Rusiei să respecte suveranitatea şi independenţa Kazahstanului. De asemenea, executivul UE a făcut un apel la reţinere adresat tuturor părţilor. ”Violenţa trebuie să înceteze. Cerem reţinere tuturor părţilor şi o soluţionare paşnică a situaţiei. Evident, UE este pregătită şi dispusă să sprijine un dialog în ţară”, a declarat un purtător de cuvânt al UE.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a afirmat că prezenţa trupelor străine în Kazahstan trebuie să fie privită cu prudenţă.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰