Turcia, la răscruce de drumuri. O înfrângere pentru Erdogan ar putea schimba radical politica externă. Mai vrea UE să continue negocierile de aderare?

Pe de altă parte, membri importanţi ai NATO, alianţă din care Turcia face parte, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de relaţiile strânse ale lui Erdogan cu preşedintele rus Vladimir Putin şi suspectează că Turcia este folosită pentru a eluda sancţiunile impuse Moscovei după războiul din Ucraina. Contracandidatul lui Erdogan, Kemal Kilicdaroglu, a promis mai multă libertate în ţară şi politici externe mai apropiate de Occident. Indiferent de rezultat, vecinii europeni ai Turciei vor folosi alegerile şi consecinţele acestora pentru a-şi evalua relaţia cu Ankara şi măsura în care aceasta poate fi resetată.

Care ar putea fi cel mai rău scenariu?

Oficialii UE au fost atenţi să nu îşi exprime o preferinţă pentru un candidat sau altul, dar au precizat că vor fi atenţi la manipularea voturilor, violenţe sau alte interferenţe electorale. "Este important ca procesul în sine să fie corect şi liber", a declarat Sergey Lagodinsky, europarlamentar german care coprezidează un grup comun de deputaţi din UE şi Turcia.

Peter Stano, purtător de cuvânt al serviciului diplomatic al UE, a declarat că blocul comunitar se aşteaptă ca votul să fie "transparent şi incluziv" şi să se desfăşoare în conformitate cu standardele democratice pe care Turcia s-a angajat să le respecte. Cel mai rău scenariu, atât pentru Turcia, cât şi pentru UE, ar fi un rezultat contestat - poate după un al doilea tur de scrutin - care l-ar determina pe actualul preşedinte să lanseze o campanie de reprimare a protestelor, a declarat Dimitar Bechev, autorul unei cărţi despre Turcia sub Erdogan.

"Încă cinci ani cu Erdogan înseamnă încă cinci ani în care Turcia va fi o verigă slabă pentru NATO şi cu o verigă puternică pentru Rusia", spune Marc Pierini, fost ambasador al UE în Turcia, care acum este senior fellow la think tank-ul Carnegie Europe.

Erdogan i-a deranjat pe ceilalţi membri NATO prin cumpărarea unui sistem rusesc de apărare antirachetă, S-400, şi prin faptul că a contribuit prea puţin la consolidarea flancului estic al NATO. Un prim test pentru a vedea dacă învingătorul alegerilor doreşte să refacă legăturile cu NATO va fi dacă va înceta să mai blocheze aderarea Suediei. Erdogan a cerut Stockholmului să extrădeze militanţi kurzi, dar instanţele suedeze au blocat unele expulzări. Analiştii şi diplomaţii se aşteaptă ca Kilicdaroglu să pună capăt blocării aderării Suediei la NATO, ceea ce ar determina Ungaria - cealaltă ţară care stă în expectativă - să-i urmeze exemplul. Acest lucru ar putea permite Suediei să adere la timp pentru summitul NATO care va avea loc în Lituania în iulie. Unii analişti şi diplomaţi spun că Erdogan ar putea, de asemenea, să-şi ridice obiecţiile după alegeri, dar alţii nu sunt convinşi.

Relația cu Rusia

Deşi Erdogan a încercat să găsească un echilibru între Moscova şi Occident, relaţia sa politică cu Putin şi legăturile economice ale Turciei cu Rusia reprezintă o sursă de frustrare pentru UE. Acest lucru va continua, probabil, dacă Erdogan va câştiga un nou mandat. Dacă Kilicdaroglu va triumfa în alegeri, oficialii europeni vor fi probabil mulţumiţi cu o îndepărtare treptată de Moscova, recunoscând că Turcia se află în toiul unei crize a costului vieţii şi că economia turcă depinde în mare măsură de Rusia.

"În ceea ce priveşte Rusia, un nou guvern va fi foarte atent", consideră Bechev.

Kilicdaroglu a arătat săptămâna aceasta că nu se dă în lături să critice Rusia, acuzând public Moscova că ar avea legătură cu materiale false care au circulat pe reţelele sociale înainte de scrutinul de duminică. Totuşi, el a spus clar într-un interviu pentru Reuters acordat cu câteva zile înainte de alegeri că dacă va deveni preşedinte, va păstra bunele relaţii între Ankara şi Moscova.

În cazul în care Kilicdaroglu şi coaliţia sa câştigă, UE va fi interesată să vadă dacă îşi respectă promisiunile de a-i elibera din închisoare pe criticii lui Erdogan, în conformitate cu hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi, în general, de a îmbunătăţi standardele statului de drept. "UE va avea o atitudine de aşteptare", a declarat Pierini.

În cazul în care există o combatere reală a corupţiei, companiile europene ar putea fi dispuse să facă din nou investiţii mari în Turcia, poate cu sprijinul UE şi al guvernelor membre, spune analistul. De asemenea, ar putea fi reluate eforturile de extindere a uniunii vamale UE-Turcia pentru a include mai multe bunuri şi pentru a le acorda turcilor posibilitatea de a călători fără vize în UE. 

Cipru, un subiect sensibil

Însă niciuna dintre aceste acţiuni nu va fi uşoară, mai ales din cauza divizării insulei Cipru. Guvernul recunoscut la nivel internaţional, format de ciprioţii greci, este membru al UE, în timp ce statul cipriot turc separatist este recunoscut doar de Ankara. "Aceasta este, desigur, marea piedică în relaţiile noastre", arată europarlamentarul Lagodinsky.

Cu toate acestea, oficialii UE nu văd prea multe semne că Kilicdaroglu ar schimba prea multe în politica în privinţa Ciprului. "Aici, agenda candidaţilor nu pare fundamental diferită", a declarat un oficial UE de rang înalt.

Ciprul este unul dintre numeroşii factori care fac puţin probabilă o relansare a negocierilor de aderare a Turciei la UE, spun oficialii şi analiştii. Liderii UE au desemnat Turcia drept candidat la aderarea la blocul comunitar încă din 2004, dar discuţiile s-au blocat cu ani în urmă.

"Există multe alte modalităţi de a consolida relaţia, de a crea încredere. Există deja o mulţime de bani europeni care au ajuns în Turcia", a declarat un diplomat european. "Nu cunosc pe nimeni în Europa care să vrea să revigoreze discuţiile de aderare la UE", recunoaşte el.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰