Scandal între partidele proeuropene. De ce nu au fost avizaţi încă 7 comisari, inclusiv Roxana Mînzatu: "Intrăm pe un teritoriu necunoscut"

Roxana Mînzatu, social-democrata pe care a propus-o pentru funcţia de comisar european nu a fost avizată de grupurile politice ale Parlamentului European. În aceeaşi situaţie, se află Olivér Várhelyi, comisarul propus de Ungaria, şi cinci vicepreşedinţi executivi (Kaja Kallas, Raffaele Fitto, Stéphane Séjourné, Teresa Ribera şi Henna Virkkunen).

"Sânge, sudoare, lacrimi şi multe manevre de culise"

Popularii europeni au blocat-o pe candidata spaniolă Teresa Ribera spre furia social-democraţilor, care au declarat că refuză "să continue să albească" Partidul Popular European (PPE) de vreme ce nu-l mai consideră un partener de încredere. În aceste condiţii, Ursula von der Leyen a convocat o reuniune la sediul Comisiei Europene, pentru a găsi o cale de urmat. Urmează o serie de negocieri de culise, dar este puţin probabil să apară ceva concret până miercuri, când este programată o reuniune cu uşile închise cu şefii tuturor grupurilor politice, scrie POLITICO, notând că un acord cu privire la aprobarea viitoarei Comisii Europene va necesita "sânge, sudoare, lacrimi şi multe manevre de culise".

Totuşi, există două modalităţi prin care comisarii rămaşi în suspensie ar putea fi confirmaţi. Prima este cea mai viabilă, pentru că s-a mai întâmplat de nenumărate ori. Cei rămaşi în aer să fie votaţi de două treimi dintre cei care i-au audiat. Dacă nu vor trece toţi la pachet, iar social democraţii au mari rezerve cel puţin cu privire la reprezentantul Italiei şi al Ungariei, atunci se va ajunge la vot secret individual, unde e necesară o majoritate simplă.  Cu jocurile de putere de la Bruxelles, voturile secrete sunt însă extrem de riscante. Chiar şi aşa, mai există un obstacol final. Timpul. Pe 27 noiembrie, Parlamentul European si a asumat ca va vota întregul pachet de 27 de comisari, cunoscut sub numele de Colegiu. Aşă ca totul se va întâmpla pe repede înainte. Dacă majoritatea deputaţilor este de acord, noua echipă a Ursulei von der Leyen va putea să funcţioneze din 1 decembrie. Dacă nu, o mai tărăgănează  pentru după sărbători, în 2025.

Noua Comisie Europeană riscă să nu-şi înceapă mandatul la 1 decembrie

Prima consecinţă directă a blocajului este riscul ca noua Comisie Europeană să nu-şi înceapă mandatul la 1 decembrie, aşa cum era planificat. Însă, chiar mai grav, blocajul lasă în aer şi coaliţia dintre partidele proeuropene cu ajutorul căreia a fost promovată practic de-a lungul timpului întreaga legislaţie europeană şi care, împreună cu Verzii, i-a acordat Ursulei von der Leyen al doilea mandat la conducerea executivului european, în iulie, explică agenţia EFE: 

De la ultimele alegeri europene, PPE are posibilitatea de a ajunge la acorduri atât cu aceste grupuri proeuropene, cât şi cu Conservatorii şi Reformiştii Europeni şi cu cei de extremă dreaptă (Patrioţi pentru Europa şi Europa Naţiunilor Suverane), cu care a agreat în ultimele luni amendamente la textele privind bugetul comunitar sau poziţia instituţiei cu privire la criza din Venezuela.

Şase vicepreşedinţi şi un comisar, în aşteptare

Vicepreşedinţii executivi desemnaţi ai viitoarei Comisii - propuşi de Estonia, Finlanda, Franţa, Italia, România şi Spania -, precum şi comisarul desemnat al Ungariei, sunt cei care mai au de aşteptat din cauza situaţiei apărute. Trei dintre ei par a fi şi cei mai controversaţi: ungurul Oliver Varhelyi, trimisul premierului Viktor Orban în executivul comunitar căruia i s-a acordat un portofoliu minor; italianul Raffaelle Fitto, căruia progresiştii îi refuză calitatea de vicepreşedinte; şi spaniola Teresa Ribera, împotriva căreia Partidul Popular din Spania (de opoziţie - n.r.) a început o cruciadă la care s-au alăturat partenerii săi europeni, adică Partidul Popular European (PPE).

Partidul Popular îi atribuie Teresei Ribera responsabilitatea pentru tragedia provocată de inundaţiile din Comunitatea Valenciană (estul Spaniei - n.r.) şi cere guvernului de la Madrid să desemneze un nou candidat. Totuşi, Partidul Popular European nu merge până într-acolo încât să ceară un alt nume şi pune pentru moment două condiţii: ca Ribera să meargă în Congresul Spaniei pentru a da explicaţii şi să promită să demisioneze în cazul în care este inculpată pentru felul în care a gestionat situaţia în timpul inundaţiilor catastrofale.

Aceste condiţii merg mână în mână cu obţinerea promisiunii din partea social-democraţilor europeni de a da undă verde lui Varhelyi şi Fitto, deşi în practică PPE nu are nevoie de această promisiune şi poate obţine confirmarea celor doi cu ajutorul partenerilor săi de dreapta din Parlamentul European.

Supărarea social-democraţilor

Social-democraţii europeni, la rândul lor, consideră un afront că popularii europeni pun semnul egalităţii între cei doi şi Teresa Ribera, întrucât Fitto şi Varhelyi aparţin unor partide din afara coaliţiei proeuropene. "Evident că ei (popularii europeni - n.r.) au două majorităţi posibile. Noi nu avem aşa ceva, dar nici nu vom permite ca ei să ne folosească pur şi simplu pentru ca el să scape basma curată şi să iasă din când în când şi să spună că trebuie să facem un cordon sanitar în condiţiile în care zilnic face exact contrariul", a subliniat o sursă social-democrată, referindu-se la preşedintele grupului PPE, Manfred Weber.

Social-democraţii refuză deocamdată să-i sprijine pe candidaţii ungar şi italian, scrie EFE. Surse populare încă mai vorbesc despre "o dispoziţie pentru dialog", dar pentru social-democraţi încrederea a dispărut. Ei spun că, chiar şi fără ei, PPE poate obţine orice vot sau candidat cu ajutorul ultraconservatorilor şi al extremei drepte.

Însă această opţiune, posibilă din punct de vedere matematic, este complexă din punct de vedere politic pentru Weber, care continuă să susţină că nu vrea să coopereze direct nici cu Patrioţi pentru Europa, nici cu Suveraniştii (unde se află partidul extremist Alianţa pentru Germania, AfD) şi în a cărui ţară, Germania, urmează să aibă loc alegeri peste trei luni. La Berlin, Uniunea Creştin-Democrată (CDU) chiar menţine un cordon sanitar pentru a ţine departe de putere extrema dreaptă, notează EFE. "Să spună Von der Leyen dacă acceptă să fi fost aleasă cu o majoritate şi acum să fie susţinută timp de cinci ani de o altă majoritate", sintetizează surse social-democrate.

În calitate de mediatori sunt liberalii de la Renew Europe (al treilea partener al coaliţiei proeuropene - n.r.) şi însăşi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care s-a întâlnit cu liderii grupurilor pentru a încerca să apropie poziţiile şi care îşi păstrează optimismul.

"Parlamentul European va vota noua Comisie pe 27 noiembrie. Încă mai avem timp, (...) este responsabilitatea noastră şi o luăm foarte în serios, mai ales văzând ce se întâmplă în lume. Primele luni ale unei legislaturi sunt întotdeauna dificile, dar este important să lucrăm împreună'', a insistat Metsola, citată într-un comunicat de presă.

Surse parlamentare afirmă că săptămâna viitoare, cel mai probabil miercuri, toţi actorii se vor aşeza din nou la masa negocierilor pentru a vedea ce spaţiu de manevră au la dispoziţie. Până atunci - speră aceste surse - apele s-ar putea linişti în încercarea de a salva coaliţia proeuropeană. Dacă nu o facem, avertizează o altă sursă, "intrăm pe un teritoriu necunoscut".

Cum s-a descurcat Roxana Mînzatu la audieri

Roxana Mînzatu,  propusă pentru postul de vicepreşedinte executiv al CE pentru "Oameni, competenţe şi pregătire", s-a descurcat bine în confruntarea cu parlamentarii din comisiile de ocupare a forţei de muncă și cultură, arătând că și-a făcut temele, a comentat POLITICO.

A dat impresia că are totul sub control abordând subiecte de la punerea în aplicare a directivei privind salariul minim până la competențe și formare profesională. În ceea ce privește dreptul la deconectare de la muncă, ea a promis că va lansa o a doua rundă de consultări, următorul pas înainte de prezentarea unei propuneri legislative.

Dar aparent, subiectul cel mai apropiat de inima ei a fost programul Erasmus+, pe care ea l-a numit "un exemplu cheie a ceea ce Europa face cel mai bine". 

Nu a părut deranjată de întrebările europarlamentarilor, până la cea legată de extinderea casei sale din centrul istoric al Brașovului. Ea a negat relatările din presa română că nu avea autorizațiile necesare pentru a modifica o clădire istorică, spunând că are două documente, unul datând din 2011 și unul din 11 noiembrie, de la autorități care atestă că nu este o clădire istorică și că extinderea, de la 60 de metri pătrați la 100 era , nu a încălcat legea.  Cea mai "picantă" întrebare a venit de la un europarlamentar de extremă-dreapta care a susținut că Mînzatu a fost nominalizată doar pentru că este femeie la cererea lui von der Leyen pentru paritate de gen. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰