Update Război Rusia - Ucraina, ziua 194 LIVE TEXT. Zelenski spune că Ucraina a recuperat teritorii în sud şi est. Ultimul reactor de la Zaporojie a fost deconectat

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - 190, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 190 - prezent, aici

UPDATE 22:25 Moscova vrea să deschidă două noi uzine pentru repararea blindatelor 

Guvernul rus a ordonat deschiderea în Federaţia Rusă a două noi uzine pentru repararea de vehicule blindate, în plin război în Ucraina, potrivit unui decret oficial publicat luni pe un site specializat al autorităţilor ruse, notează Agerpres.

Uzina numărul 71 şi uzina numărul 72 urmează să obţină o licenţă de stat în următoarele patru luni, potrivit acestui decret al premierului rus Mihail Mişustin, datat 2 septembrie.

"Obiectivul lor principal este de a repara vehicule blindate şi automobile (...) în interesul apărării", precizează decretul publicat pe portalul oficial de documente juridice al guvernului rus.

Rusia a declanşat pe 24 februarie o ofensivă în Ucraina şi a înregistrat cuceriri teritoriale în estul şi în sudul acestei ţări. Cu toate acestea, în ultimele săptămâni ea se confruntă cu o contraofensivă a armatei ucrainene, în special în sud.

UPDATE 22:10 Boris Johnson Volodimir Zelenski vor rămâne "în strânsă legătură ca prieteni"

Premierul britanic aflat la sfârşit de mandat Boris Johnson şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski vor rămâne "în strânsă legătură ca prieteni" după încheierea mandatului său de premier, a anunţat luni Downing Street, notează Agerpres.

Cei doi lideri, care sunt aliaţi fermi în contextul războiului declanşat de Rusia asupra ţării vecine, au discutat luni după-amiaza la telefon, cu o zi înainte de numirea oficială a noului premier al Regatului Unit.

Johnson i-a mulţumit lui Volodimir Zelenski pentru "leadership-ul şi prietenia" lui şi a spus că "a fost un privilegiu pentru el să lucreze şi să-l sprijine" pe liderul ucrainean.

Premierul britanic aflat la sfârşit de mandat a întreprins mai multe vizite în capitala ucraineană, cea mai recentă având loc luna trecută, când a promis un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 54 de milioane de lire sterline.

Zelenski a vorbit de multe ore cu căldură despre relaţia sa cu Boris Johnson şi l-a lăudat pe "adevăratul său prieten şi aliat". Preşedintele Ucrainei a spus că a fost "foarte fericit" atunci când Johnson a supravieţuit votului de neîncredere în iunie şi a subliniat că şi după căderea premierului el nu vrea ca Boris Johnson "să dispară". "Vreau ca el să fie undeva în politică, într-o funcţie care să conteze", a spus Zelenski în cadrul programului de televiziune "Piers Morgan Uncensored".

Downing Street şi Boris Johnson i-au transmis luni în mod clar lui Zelenski că premierul britanic aflat la sfârşit de mandat crede că poporul ucrainean "poate şi va câştiga războiul".

"Preşedintele Zelenski i-a mulţumit premierului pentru credinţa lui în Ucraina şi în poporul ei şi l-a informat în legătură cu recentele progrese ale armatei ucrainene în sudul ţării", a informat purtătorul de cuvânt al premierului britanic.

Potrivit purtătorului de cuvânt, premierul Boris Johnson şi preşedintele ucrainean nu au discutat despre succesoarea sa în funcţia de premier, Liz Truss. Într-un tweet postat după anunţul că Truss a câştigat competiţia internă din Partidul Conservator britanic, Zelenski l-a descris pe Johnson drept "un mare prieten" şi i-a mulţumit pentru "curajul său personal".

Liz Truss a câştigat luni în faţa lui Rishi Sunak competiţia internă din cadrul Partidului Conservator britanic după demisia premierului Boris Johnson. În vârstă de 47 de ani, Liz Truss va fi învestită premier marţi, după ce va fi primită de regina Elisabeta a II-a la castelul Balmoral în Scoţia, unde va veni şi premierul în exerciţiu pentru a-i prezenta suveranei demisia.

UPDATE 20:50 Ucraina își propune să îndeplinească condițiile pentru începerea negocierilor cu UE până la finalul anului

Ucraina îşi propune să îndeplinească toate condiţiile pentru demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (UE) până la sfârşitul acestui an, a declarat luni premierul ucrainean Denîs Şmîhal, propunând un calendar extrem de rapid, notează Agerpres.

Ucraina plănuieşte să îndeplinească toate cele şapte condiţii puse acestei ţări atunci când a primit statutul de candidată la aderare, în iunie, a spus Şmîhal în marja negocierilor cu reprezentanţi ai UE, la Bruxelles.

Atât guvernul, cât şi poporul ucrainean sunt uniţi şi angajaţi să realizeze aderarea la UE, a subliniat premierul Ucrainei.

Ucraina a aplicat pentru statutul de membru în UE la câteva zile după declanşarea invaziei ruse şi a primit statutul de candidat la aderare în mai puţin de patru luni, un proces ce poate dura în mod obişnuit câţiva ani.

Oricum, liderii UE au atenţionat deja că ar putea dura "decenii" înainte ca Ucraina să adere la UE.

UE susţine că Ucraina trebuie să îndeplinească întâi şapte condiţii înainte ca negocierile oficiale de aderare să poată începe. Printre acestea se numără necesitatea de a combate corupţia şi puterea oligarhilor, precum şi de a îmbunătăţi sistemul judiciar şi independenţa mass-media.

UPDATE 18:10 Ultimul reactor de la centrala nucleară Zaporojie a fost deconectat 

Ultimul bloc de reactoare în funcțiune de la centrala nucleară Zaporojia a fost deconectat după ce bombardamentele rusești au întrerupt liniile electrice, a anunțat Energoatom din Ucraina, potrivit Sky News.

"În ultimele trei zile, forțele de ocupație rusești au continuat bombardamentele intensive asupra teritoriului din jurul centralei nucleare Zaporojie", au anunțat reprezentanții companiei energetice.

Linia deconectată făcea legătura cu sistemul ucrainean. "Astăzi, 5 septembrie 2022, ca urmare a unui incendiu provocat de bombardamente, a fost deconectată linia de transport de 330 kV ZaTES - Ferroalloy, adică ultima linie care conecta nodul ZaNPP/ZaTES cu sistemul energetic al Ucrainei! Ca urmare, unitatea de putere nr. 6 a fost descărcată și deconectată de la rețea, care în prezent alimentează nevoile proprii ale ZNPP", au precizat cei de la Energoatom Ucraina.

Centrala ucraineană a fost capturată de Rusia în martie, dar este încă operată de inginerii Energoatom și până luni a furnizat electricitate în rețeaua ucraineană.

UPDATE 17:50 Casa Albă acuză Rusia că "folosește energia ca armă"

Oficialii de la Casa Albă au acuzat Rusia că vrea să folosească energia ca armă, asta  după ce a oprit furnizarea de gaze prin Nord Stream One.

"Rusia folosește energia ca armă și alege să închidă conducta", a declarat un oficial american.

"SUA și Europa au colaborat pentru a se asigura că sunt disponibile suficiente provizii. Ca urmare a acestor eforturi, stocurile europene de gaze va fi pline până la iarnă. Avem multă treabă de făcut".

UPDATE 17:30 Emmanuel Macron, o nouă discuție cu Volodimir Zelenski pe tema centralei de la Zaporojie

Preşedintele francez Emmanuel Macron a reafirmat luni "nevoia imperativă de a păstra siguranţa" instalaţiilor nucleare din Ucraina, în timpul unei convorbiri telefonice cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat Palatul Elysee, notează Agerpres.

La fel cum s-a întâmplat în cadrul unei convorbiri pe 16 august, cei doi lideri au făcut un bilanţ al situaţiei de la centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei, ocupată de forţele ruse, şi al cărei ultim reactor operaţional a fost debranşat luni de la reţea.

Preşedintele Emmanuel Macron "a reamintit nevoia imperativă de a menţine siguranţa şi securitatea instalaţiilor nucleare, care nu poate avea loc decât printr-o retragere a forţelor ruse", a afirmat preşedinţia franceză. "De asemenea, el şi-a reafirmat hotărârea ca suveranitatea ucraineană asupra centralei să fie respectată", a adăugat ea.

Pe 25 august, cea mai mare centrală nucleară din Europa a fost debranşată temporar de la reţeaua ucraineană pentru prima dată în istoria sa, o situaţie care îngrijorează numeroşi lideri internaţionali, care se tem că bombardamentele, de care Ucraina şi Rusia se acuză reciproc, vor provoca o catastrofă nucleară majoră.

În timpul convorbirii, Emmanuel Macron l-a "întrebat, de asemenea, pe preşedintele Zelenski cu privire la nevoile militare, umanitare şi economice" ale Ucrainei, reiterând "sprijinul deplin al Franţei pentru ca Ucraina să beneficieze de drepturile sale cele mai fundamentale, începând cu suveranitatea, securitatea şi integritatea sa teritorială", a mai spus Palatul Elysée

UPDATE 17:10 Rusia nu va mai livra gaze prin Nord Stream 1 până când sancțiunile europene nu vor fi ridicate - Financial Times

Livrările de gaze ale Rusiei către Europa prin conducta Nord Stream 1 nu vor fi reluate în întregime până când "întregul Vest" nu va ridica sancțiunile impuse odată cu invazia asupra Ucrainei, a transmis Kremlinul. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, a dat vina pe sancțiunile UE, britanice și canadiene pentru eșecul Rusiei de a livra gaze prin gazoductul care alimentează Germania din Sankt Petersburg prin Marea Baltică. Detalii aici.

UPDATE 15:30 Statele UE rămân fără arme pe măsură ce războiul continuă - Josep Borrell

Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, a subliniat că Europa ar putea să rămână fără arme pe măsură ce războiul din Ucraina continuă și i-a îndemnat pe reprezentanții statelor membre să își coordoneze cheltuilile militare, notează The Guardian.

"Stocurile militare ale majorității statelor membre au fost, nu aș spune, epuizate, dar epuizate într-o proporție mare, deoarece le-am oferit o mare capacitate ucrainenilor", a declarat Borrell. "Trebuie refăcute (n.r. stocurile de arme). Cel mai bun mod de reumplere este de a face acest lucru împreună. Va fi mai ieftin", a mai adăugat el.

Dacă țările UE continuă să-și extindă capacitățile militare în același mod, "rezultatul va fi o mare risipă de bani, pentru că aceasta nu este o modalitate de a ne anula duplicările – există o mulțime de ele – sau de a ne umple golurile", a spus el.

Borrell a recunoscut că UE ar fi trebuit să înceapă să antreneze forțele armate ale Ucrainei cu un an în urmă, cu câteva luni înainte ca Rusia să-și lanseze invazia, când mai multe țări membre au solicitat o astfel de operațiune.

UPDATE 15:00 Forţele de ocupaţie ruse îşi suspendă proiectul de referendum privind anexarea sudului Ucrainei la Rusia

Administraţia de ocupaţie rusă care controlează regiunea Herson, din sudul Ucrainei, a anunţat luni că suspendă pregătirile pentru referendumul privind anexarea acestui teritoriu de către Rusia, care este în prezent ţinta unei contraofensive ucrainene majore, relatează AFP, citat de News.ro.

”Am fost pregătiţi pentru vot, am vrut să organizăm referendumul foarte curând, dar din cauza evenimentelor actuale, cred că vom face o pauză pentru moment”, a declarat Kirill Stremoussov, şeful administraţiei de ocupaţie rusă din Herson pentru televiziunea publică rusă Rossiia-1.

Stremoussov a mai spus că podul Antonivskii, care traversează fluviul Nipru lângă oraşul Herson, nu mai poate fi traversat cu maşina după săptămâni întregi bombardamente ucrainene, potrivit The Guardian.

Aproape toată regiunea Herson a fost ocupată de forţele ruse din luna martie. Săptămâna trecută, Ucraina a anunţat că şi-a început contraofensiva în încercarea de a prelua controlul asupra regiunii sudice de la forţele ruse de ocupaţie.

UPDATE 12:40 Scăderi puternice pe marile burse europene după ce Rusia a întrerupt livrările de gaze

Marile burse europene scad puternic în prima şedinţă de tranzacţionare a săptămânii, iar contractele futures pe gaze naturale cresc accelerat, după ce vineri Rusia a întrerupt pe termen nelimitat livrările de gaze prin gazoductul Nord Stream 1.

Anunţul, pe care furnizorul Gazprom l-a pus pe seama unor probleme tehnice după o perioadă de întreţinere de trei zile, a fost interpretat ca o mişcare politică, în condiţiile în care ţările occidentale au trecut la aplicarea unui plafon de preţ pentru petrolul rusesc, cea mai recentă sancţiune după invazia Rusiei în Ucraina, scrie MarketWatch, citat de Mediafax. 

Astfel Stoxx Europe 600 scade cu aproape 2%, producătorii de automobile şi companiile chimice fiind printre cele mai afectate, DAX are minus 3%, Paris minus 2%, Milano minus 3%. La Bucureşti indicele principal BET este în creştere cu aproape 1%, printre puţinii indici bursieri europeni în teritoriu verde.

Contractele futures olandeze la gaze TTF au urcat cu 21% în timp ce cursul euro/dolar a scăzut cu 0,4%, la 0,9919 dolari. Mişcările vin în condiţiile în care Wall Street este închis pentru sărbătoarea Zilei Muncii.

Vineri, Rusia a suspendat pe termen nedefinit fluxurile de gaze naturale prin Nord Stream 1, dând vina pe o defecţiune tehnică.

Ţări europene, printre care Suedia şi Finlanda, s-au străduit în weekend să ofere finanţare guvernamentală pentru companiile de utilităţi care se luptă cu creşterea costurilor, avertizând că, în lipsa unei intervenţii, pieţele energetice ar putea să se blocheze şi să ameninţe sistemul financiar în general.

UPDATE 12:20 Kievul vrea audit tehnic la centrala nucleară Zaporojie

Guvernul ucrainean vrea ca tehnicienii Agenţiei Internaţionale pentru Energie Nucleară (AIEA) să efectueze un audit de inginerie nucleară la centrala Zaporojie (sudul Ucrainei) şi nu doar sarcini de inspecţie şi de supraveghere, aşa cum au făcut până în prezent, relatează luni EFE, citat de Agerpres.

O declaraţie în acest sens a fost făcută de consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak, la programul televiziunii naţionale Telemaraton, citată de agenţia locală de presă Ukrinform.

La Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, ocupată din luna martie de trupele ruse, a rămas de joi un grup restrâns de experţi AIEA, care încearcă să inspecteze instalaţiile după ce uzina a fost ţinta unor atacuri de care Moscova şi Kievul se acuză reciproc.

"La centrala nucleară Zaporojie, lângă care invadatorii au amplasat sisteme de lansatoare multiple de rachete (MLRS) din care au tras, este necesar un audit de inginerie nucleară, care să depăşească eforturile de menţinere a păcii în acel perimetru, pe care misiunea AIEA intenţionează să le întreprindă", a spus Podoliak.

La centrală, potrivit consilierului prezidenţial, "ar trebui să existe un anumit număr de oameni care să înţeleagă fizica nucleară şi tehnologiile acestui tip de inginerie". "Ei pot fi acolo împreună cu personalul nostru", a spus el.

Potrivit lui Podoliak, guvernul ucrainean nu deţine în prezent informaţii clare şi sigure dacă "totul este în ordine la instalaţie în ceea ce priveşte circuitele de siguranţă, răcirea reactorului şi siguranţa personalului".

"Nu am văzut nimic din toate acestea în raportul iniţial" pe care AIEA l-a elaborat după sosirea la centrală, a adăugat el.

Referitor la iniţiativa AIEA de a stabili o prezenţă permanentă a experţilor săi la centrală, el a menţionat că aceasta ar putea ajuta la protejarea personalului ucrainean din uzină "de invadatorii înarmaţi" ruşi care în prezent o controlează.

"Trupele ruse nu au idee ce se întâmplă acolo (la centrala Zaporojie), aşa că nu pot evalua în mod corespunzător riscurile. Dar există un anumit număr de membri ai personalului nostru care au nevoie de o anumită formă de protecţie", a subliniat Mihailo Podoliak.

De aceea avem nevoie de inspectori (AIEA) care să spună: "Nu vă atingeţi de aceşti oameni, lăsaţi-i să-şi facă treaba! Asta ar fi important", a mai subliniat reprezentantul preşedinţiei de la Kiev.

O misiune a AIEA, condusă de şeful acesteia, Rafael Grossi, s-a deplasat de la Viena în Ucraina şi la 1 septembrie a vizitat centrala nucleară din sudul Ucrainei.

Şase experţi ai acestei agenţii ONU au rămas la centrala nucleară, după ce misiunea AIEA a vizitat instalaţia joia trecută, iar doi reprezentanţi ai misiunii vor lucra constant la aceasta în viitor.

Centrala Zaporojie, a treia centrală nucleară ca mărime din lume, a fost ocupată de armata rusă la 4 martie. De atunci, potrivit guvernului de la Kiev, Moscova a desfăşurat echipament militar şi muniţie în perimetrul ei, de unde bombardează zonele adiacente.

Publicaţia de investigaţie independentă The Insider, care colaborează cu Bellingcat, a obţinut o înregistrare video în care pot fi văzute sisteme ruseşti de lansare multiplă de rachete (MLRS) efectuând tiruri de pe teritoriul centralei nucleare din Zaporojie. Înregistrarea a fost realizată în noaptea de 2 spre 3 septembrie.

Potrivit acestei înregistrări, sistemele ruseşti de rachete sunt situate în imediata apropiere a unităţii de alimentare cu energie a reactorului nuclear.

ONU, SUA şi Ucraina au cerut Rusiei să-şi retragă echipamentele şi personalul militar de la centrala atomică.

Publicista rusă Iulia Latînina, fostă editorialistă la Novaia Gazeta, autoexilată în prezent în Occident, a avertizat sâmbătă că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea utiliza centrala nucleară de la Zaporojie în loc de o rachetă nucleară tactică. Un accident la Zaporojie pe care să-l atribuie ucrainenilor ar fi varianta posibilă avută în vedere de liderul rus, potrivit ei.

În emisiunea sa de sâmbătă seara pe canalul de Youtube, 'LatîninaTV', ea a amintit de principiul dramatic cehovian: "dacă în primul act există o armă atârnată pe perete, atunci este imperativ ca un foc să fie tras în al doilea sau al treilea act". Totul depinde de concluziile misiunii AIEA, pe care şeful organizaţiei a promis să le facă publice marţi. Acceptând vizita misiunii AIEA la centrala nucleară Zaporojie, Kremlinul ar încerca să tatoneze terenul pentru a vedea în ce fel ar "înghiţi" Occidentul varianta unui "accident la Zaporojie care să fie pus în cârca Kievului", a apreciat Latînina. 

UPDATE 11:32 Kremlinul acuză Europa pentru închiderea gazoductului Nord Stream 1 şi susţine că sancţiunile împiedică lucrările de mentenanţă ale gigantului energetic Gazprom

Kremlinul a acuzat politicienii europeni pentru închiderea gazoductului Nord Stream 1, una dintre principalele sale rute de aprovizionare cu gaz, invocând că sancţiunile economice impuse Rusiei au împiedicat desfăşurarea lucrărilor de mentenanţă întreprinse de către gigantul energetic rus Gazprom, relatează Reuters, citat de news.ro. ”Dacă europenii iau decizia în mod absolut absurd de a refuza să îşi întreţină echipamentele sau, mai degrabă, echipamentele care aparţin Gazprom, dar pe care li se cere contractual să le întreţină, aceasta nu este vina Gazprom”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu acordat televiziunii de stat a Rusiei, potrivit agenţiei de ştiri Interfax.

”Este vina acelor politicieni care au luat decizii privind sancţiunile”, a adăugat el. Moscova a anulat reluarea livrărilor de gaze prin conducta Nord Stream 1, vineri, cu menţiunea că a descoperit o defecţiune în timpul lucrărilor de mentenanţă, anunţ care a stârnit temeri pe continentul european cu privire la asigurarea combustibilului pentru iarnă.

UPDATE 11:20 Oficial: Livrările de gaz rusesc spre Ungaria funcţionează neîntrerupt 

Livrările de gaz rusesc spre Ungaria funcţionează neîntrerupt şi vor alimenta atât consumatorii casnici, cât şi pe cei industriali în sezonul rece, a declarat luni Tamas Menczer, secretar de stat în Ministerul de Externe de la Budapesta, informează MTI, citat de Agerpres.

În baza unui acord recent, Gazprom va livra până la un volum zilnic maxim de 5,8 milioane de metri cubi de gaz peste cele contractate pentru septembrie şi octombrie, a precizat Menczer la televiziunea publică M1.

Secretarul de stat a mai afirmat că aproape jumătate din gazul consumat anual în Europa, circa 400 miliarde de metri cubi, vine din Rusia, şi a insistat că 'aceia care spun că gazul rusesc ar putea fi înlocuit pe termen scurt pur şi simplu nu spun adevărul'.

Menczer a mai argumentat că Europa nu dispune de destule terminale pentru a primi cantităţi suficiente de gaz natural lichefiat (GNL) şi nici nu are gazoducte suficiente. Potrivit lui Menczer, Gazprom a generat un profit record de 41,5 miliarde de dolari, dublu faţă de anul trecut, în pofida sancţiunilor Uniunii Europene.

'Ruşii fac bani, cu mult peste aşteptări, în timp ce Europa este într-o criză energetică, Ungaria fiind o excepţie locală', a mai spus secretarul de stat.

UPDATE 09:56 Zelenski spune că Ucraina a preluat trei așezări în sud și est

Președintele Volodimir Zelenski a marcat duminică progresul în contraofensiva Ucrainei începută săptămâna trecută, mulțumind forțelor sale pentru că au cucerit două așezări în sud, o a treia în est, precum și teritoriu suplimentar în estul țării, relatează Reuters, citat de Mediafax. El nu a precizat cu exactitate unde se află teritoriile și nu a oferit un calendar, dar a spus că a primit "rapoarte bune" la o întâlnire de duminică de la comandanții săi militari și de la șeful serviciilor de informații.

În discursul său video nocturn, Zelenskiy a mulțumit forțelor sale pentru eliberarea unei așezări din estul regiunii Donețk, pentru cucerirea "anumitor înălțimi" tot într-o zonă estică în direcția Lysychansk-Siversk și pentru eliberarea a două așezări din sud. Kyrylo Timoșenko, adjunctul șefului biroului președintelui, a postat mai devreme duminică o imagine cu soldați ridicând steagul ucrainean deasupra unui sat pe care l-a catalogat ca fiind în zona sudică, care este principalul obiectiv al contraofensivei.

"Vysokopillya. Regiunea Herson. Ucraina. Astăzi", a scris Timoșenko într-o postare pe Facebook peste o fotografie cu soldați fixând un steag ucrainean pe un stâlp. Situată la nord de peninsula Crimeea, pe care Moscova a invadat-o și anexat-o în februarie și martie 2014, regiunea Herson a fost cucerită de forțele rusești la începutul actualului conflict. Lysychansk a fost revendicată de separatiștii pro-ruși din regiunea Luhansk la începutul lunii iulie, în cadrul unei bătălii pentru zona Donbas din estul Ucrainei, care include și Siversk, unde se află mine de cărbune.

UPDATE 7:20 Pieţele gazelor din UE se pregătesc pentru o nouă creştere a preţurilor. Nord Stream 1 va rămâne închisă

Cumpărătorii europeni de gaze, care se confruntă deja cu preţuri record, se pregătesc pentru noi creşteri ale acestora, luni, după ce Rusia a declarat că Nord Stream 1, una dintre principalele conducte de aprovizionare către Europa, va rămâne închisă pe termen nelimitat, stârnind temeri cu privire la raţionalizarea energiei, transmite Reuters, citat de News.ro.

Fluxurile mai scăzute de gaze din Rusia înainte şi după invazia sa în Ucraina, în februarie, au dus deja la creşterea preţurilor europene cu aproape 400% în ultimul an, ducând la cmajorarea costurilor electricităţii.

Europa a acuzat Rusia că transformă aprovizionarea cu energie ântr-o armă, în ceea ce Moscova a numit un ”război economic” cu Occidentul, din cauza consecinţelor conflictului din Ucraina, în timp ce Moscova dă vina pe sancţiunile occidentale şi problemele tehnice pentru întreruperile aprovizionării.

Conducta Nord Stream 1, care trece pe sub Marea Baltică până în Germania, a furnizat în trecut aproximativ o treime din gazul exportat din Rusia către Europa, dar funcţiona deja la doar 20% din capacitate înainte ca fluxurile să fie oprite săptămâna trecută, pentru întreţinere.

Aşteptările erau mari că gigantul energetic al Rusiei, controlat de stat, Gazprom, va relua livrările la 20% din capacitate, după ultima oprire, ceea ce a condus la o scădere a preţurilor de referinţă la gazul olandez TTF cu aproximativ 40% faţă de maximul record din 26 august, pentru a închide, vineri, la puţin peste 200 de euro pe megawat oră.

Dar, după ce Rusia a anulat termenul limită de sâmbătă pentru reluarea fluxurilor, spunând că a descoperit o defecţiune în timpul întreţinerii, este posibil ca preţurile să crească din nou, au spus analiştii.

”Vineri... piaţa a stabilit deja preţurile pentru revenirea fluxurilor Nord Stream 1. Ne aşteptăm la o deschidere semnificativ mai puternică pentru TTF luni”, a declarat un analist pentru gaze al Energy Aspects, Leon Izbicki.

Costurile ridicate ale energiei legate de creşterea preţurilor gazelor au forţat deja unele industrii mari consumatoare de energie, inclusiv producătorii de îngrăşăminte şi aluminiu, să reducă producţia şi au determinat guvernele UE să investească miliarde în scheme pentru a ajuta gospodăriile.

Impactul ultimei reduceri a livrărilor ruseşti va depinde de capacitatea Europei de a atrage gaze din alte surse, a declarat Jacob Mandel, asociat senior pentru mărfuri la Aurora Energy Research.

”Aprovizionarea este greu de găsit şi devine din ce în ce mai greu de înlocuit fiecare volum de gaze care nu vine din Rusia”, a spus el.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat duminică că ţara sa se pregăteşte pentru o oprire totală a livrărilor de gaze din Germania.

Germania, cel mai mare consumator de gaze din Europa, se află în faza a doua a unui plan de urgenţă în trei etape pentru a face faţă scăderii ofertei. Trecerea la etapa a treia ar duce la raţionalizarea industriei cu gaze naturale.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, Europa a lansat rapid planuri de reducere a dependenţei de combustibilii ruşi, trecând la furnizori alternativi de gaze şi alţi combustibili şi iaccelerând o implementare a surselor de energie curată.

Germania a început să dezvolte terminale de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru a-i permite să primească gaze de la furnizori globali şi să se îndepărteze de importurile de gaze ruseşti.

UPDATE 7:00 Zelenski: Vom readuce libertatea în Crimeea

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, duminică seară, în discursul adresat naţiunii, că armata ucraineană va elibera pământurile şi oamenii din Crimeea, iar peninsula va deveni unul dintre cele mai confortabile locuri din Europa.

"Este aniversarea reţinerii lui Nariman Celâl, vicepreşedintele Medjlisului Naţional al Tătarilor Crimeeni, şi a altor tătari din Crimeea, de către ocupanţii din Crimeea. Nu a comis nicio infracţiune. Singurul lucru cu care i-a enervat pe ocupanţi a fost apărarea poporului său şi a ţării sale – Ucraina. Nariman Celâl a participat anul trecut la lucrările Platformei Crimeea. El a ajuns la summit din Crimeea şi le-a spus oaspeţilor şi participanţilor ce se întâmplă cu adevărat în peninsulă.  A vorbit despre represiunea împotriva tuturor celor care încearcă să-şi păstreze libertatea şi cultura. Despre degradarea vieţii în Crimeea în timpul ocupaţiei. Prezenţa Rusiei în Crimeea noastră a transformat-o într-unul dintre cele mai periculoase şi nelibere locuri din Europa. Şi Celâl a vrut să facă totul pentru a schimba acest lucru - pentru a reveni la viaţa normală în Crimeea, pentru a fi readusă Ucrainei. Cred că drapelul ucrainean şi viaţa liberă se vor întoarce din nou în Crimeea", a spus Zelenski.

"Vom elibera toate pământurile noastre, toţi oamenii noştri. Forţele Armate ale Ucrainei, serviciile noastre de informaţii, serviciile speciale fac deja demersurile necesare în acest sens. Aceşti paşi pot fi văzuţi şi auziţi Şi toată lumea poate vedea că ocupanţii au început deja să fugă din Crimeea. Aceasta este alegerea potrivită pentru toţi. Vom readuce libertatea în Crimeea, tuturor oamenilor noştri din Crimeea şi cu siguranţă vom face din Crimeea unul dintre cele mai bune şi mai confortabile locuri din Europa. Crimeea merită", a adăugat liderul ucrainean.

Peninsula Crimeea a fost anexată de Moscova în 2014.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰