Război Rusia - Ucraina, ziua 142 LIVE TEXT. Ucraina anunţă că a primit sisteme lansatoare de rachete M270

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - prezent, aici

UPDATE 22:45. Comisia Europeană propune noi sancţiuni împotriva Rusiei

Comisia Europeană a formulat, vineri, o propunere în sensul consolidării regimului de sancţiuni împotriva Rusiei, fiind dispuse şi măsuri suplimentare care vizează importurile de aur şi sectorul tehnologic. "Setul de măsuri de astăzi, pentru menţinere şi aliniere, clarifică o serie de prevederi în sensul intensificării certitudinii juridice pentru operatori şi pentru aplicarea de către statele membre. Este vorba de avansarea alinierii sancţiunilor UE la cele aplicate de aliaţii şi partenerii noştri, în special cei din Grupul G7. Foarte important este faptul că setul de măsuri reafirmă poziţia determinată a Comisiei Europene de a proteja securitatea alimentară în întreaga lume", anunţă instituţia, potrivit unui comunicat citat de Mediafax.

Noile măsuri conţin interdicţii suplimentare pentru importurile de aur rusesc şi intensificarea controlului privind importurile de tehnologii avansate şi de uz dual. De asemenea, vor fi înăsprite criteriile de aplicare a măsurilor de blocare a activelor.

UPDATE 21:18. Marea Britanie îl convoacă pe ambasadorul Rusiei pentru ”a-şi exprima profunda îngrijorare” cu privire la moartea cetăţeanului britanic Paul Urey în Ucraina

Biroul pentru Afaceri Externe, Commonwealth şi Dezvoltare din Marea Britanie (FCDO) l-a convocat pe ambasadorul Rusiei, Andrei Kelin, cu scopul de ”a-şi exprima profunda îngrijorare a Marii Britanii cu privire la informaţiile despre moartea cetăţeanului britanic Paul Urey în captivitate în zonele necontrolate de guvern ale Ucrainei”, a anunţat, vineri, FCDO într-un comunicat, relatează CNN, citat de news.ro.

”Sunt şocat să aud informaţii despre moartea lucrătorului umanitar britanic Paul Urey în timp ce era în custodia unui mandatar rus în Ucraina. Rusia trebuie să poarte întreaga responsabilitate pentru acest lucru”, a declarat ministrul britanic de externe Liz Truss. Truss a spus că Urey ”a fost luat prizoner în timp ce întreprindea o muncă umanitară” şi se afla în Ucraina ”pentru a încerca să ajute poporul ucrainean în faţa invaziei ruse neprovocate”. ”Guvernul rus şi împuterniciţii săi continuă să comită atrocităţi. Cei responsabili vor fi traşi la răspundere. Gândurile mele se îndreaptă spre familia şi prietenii domnului Urey în acest moment îngrozitor”, a adăugat ea.

O declaraţie de pe site-ului însărcinatei cu drepturile omului din regiunea separatistă Doneţk, Daria Morozova, susţine că un cetăţean britanic al cărui nume este” Paul Johnson Anthony Dominic Urey” a fost reţinut în aprilie şi ”acuzat de activităţi de mercenar”. Urey a fost ”diagnosticat” cu o serie de boli cronice”, a adăugat comunicatul.

UPDATE 20:39. Ucraina anunţă că a primit sisteme lansatoare de rachete M270

Ucraina a anunţat vineri seară că a primit un prim transport de sisteme lansatoare de rachete multiple M270, care se adaugă arsenalului de artilerie cu rază lungă furnizat deja de Occident, transmit Reuters şi AFP, citate de Agerpres. "Primele MLRS M270 au sosit. Ele vor fi o bună companie pentru HIMARS pe câmpul de luptă", a scris pe Twitter ministrul apărării ucrainean Oleksii Reznikov, referindu-se la sistemele donate de SUA şi pe care armata ucraineană le-a folosit mai ales pentru a lovi depozite de muniţii ale forţelor ruse.

Reznikov nu a precizat numele ţării care a furnizat sistemele M270. Ucraina a declarat că a lovit peste 30 de ''ţinte logistice militare'' ale forţelor ruse în ultimele săptămâni, ceea ce a afectat capacitatea de atac a Rusiei. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova afirmă că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

UPDATE 19:00. UE ia în calcul să ridice sancţiunile impuse unor oligarhi ruşi. 40 de persoane au cerut să fie scoase de pe liste

Uniunea Europeană discută eliminarea sancțiunilor impuse împotriva unor cetăţeni ruși pentru implicarea lor în războiul din Ucraina. Oficiali juridici din cadrul blocului comunitar au constatat că aceste măsuri ar fi fost impuse fără temeiuri suficiente, au declarat pentru Bloomberg surse familiare cu ancheta. Aproximativ 30 de persoane au dat în judecată Uniunea Europeană, solicitând să fie eliminate de pe listele de sancțiuni, iar în jur de alte 10 le-au cerut acelaşi lucru direct autorităţilor UE. Persoanele care au transmis presei aceste informaţii doresc să rămână sub anonimat, întrucât procesul în cauză este unul privat.

UPDATE 18:44 Ucraina: Rusia sancţionează 384 de deputaţi japonezi

Rusia a anunţat vineri decizia de a interzice intrarea pe teritoriul său pentru 384 de deputaţi japonezi, ca răspuns la sancţiunile impuse de Japonia aleşilor ruşi în contextul agresiunii militare ruse contra Ucrainei, relatează AFP, citat de Agerpres. Ministerul Afacerilor Externe rus, care a publicat pe website-ul său lista deputaţilor japonezi vizaţi de măsură, îi acuză pe aceştia că au ''adoptat o poziţie antirusă neamicală exprimând mai ales acuzaţii fără fundament contra Federaţiei Ruse cu privire la operaţiunea militară specială din Ucraina''.

De la declanşarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei (24 februarie), Japonia s-a alăturat sancţiunilor occidentale dure contra Moscovei. De partea sa, Rusia a publicat la 1 iulie un decret ce prevede transferarea către o societate rusă a părţilor japoneze din proiectul energetic Sahalin-2, situat în Extremul Orient rus şi care livrează gaz natural lichefiat în principal către Japonia.

UPDATE 17:54 Ruşii susţin că a atacat un obiectiv militar la Viniţa

Potrivit Ministerului de Interne ucrainean, atacul din Viniţa a provocat moartea a 23 de oameni, inclusiv 3 copii. 71 de oameni sunt în spital, iar 18 sunt daţi dispăruţi. Ministerul rus al Apărării a susținut că atacul cu rachete de croazieră de joi asupra orașului Vinița a fost îndreptat împotriva unei clădiri în care oficiali de rang înalt din cadrul forțelor armate ucrainene se întâlneau cu furnizori străini de arme. „Facilitatea găzduia o conferință a comandamentului forțelor armate ucrainene cu reprezentanți ai furnizorilor străini de arme ... Atacul a dus la eliminarea participanților", a susținut Ministerul rus al Apărării.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

UPDATE 17:52 Momentul în care rachetele ruseşti lovesc două universităţi din Nikolaev

Camerele de supraveghere au surprins exact momentul în care cel puţin 10 rachete ruseşti au lovit două universităţi din Nikolaev. Imaginile au fost publicate pe contul de Twitter Nexta.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

UPDATE 17:38 Vladimir Putin l-a demis pe şeful agenţiei spaţiale ruse, Dmitri Rogozin

Preşedintele rus Vladimir Putin l-a demis vineri prin decret pe şeful agenţiei spaţiale ruse Roscosmos, Dmitri Rogozin, care s-a remarcat în ultimele luni prin declaraţiile sale belicoase la adresa Occidentului, relatează AFP, citat de Agerpres. Dmitri Rogozin, în vârstă de 58 de ani, va fi înlocuit în funcţie de Iuri Borisov, de 65 de ani, care a deţinut până atunci portofoliul de vicepremier însărcinat cu complexul militaro-industrial rus care include şi domeniul spaţial. În acest post, Dmitri Rogozin a ieşit din universul tern al birocraţilor ruşi cu memele sale publicate pe Twitter sau cu tiradele sale scandaloase şi provocatoare de pe Telegram.

UPDATE 16:13 Exporturile de produse agricole ucrainene au crescut cu 47% în luna iunie

Exporturile de produse agricole ale Ucrainei au crescut până la 2,5 milioane de tone în luna iunie, de la aproximativ 1,7 milioane de tone în luna mai, graţie majorării exporturilor realizate prin porturile de la Dunăre, a declarat vineri ministrul infrastructurii din Ucraina, Oleksandr Kubrakov, informează Reuters, citat de Agerpres. Ucraina este un mare furnizor mondial de cereale şi uleiuri vegetale şi înainte de invazia rusească exporta până la şase milioane de tone de cereale într-o lună. Însă livrările au scăzut semnificativ în primăvara acestui an, în condiţiile în care Ucraina obişnuia să exporte cea mai mare parte din produsele agricole prin intermediul porturilor maritime. Invazia rusească a forţat Ucraina să îşi redirecţioneze livrările de cereale pe calea ferată, pe la graniţele de vest cu Polonia, Slovacia sau România ori cu ajutorul barjelor, prin micile porturi de la Dunăre.

"Începând din martie am reuşit să ne creştem livrările prin porturile de la Dunăre cu până la un milion de tone", a spus Oleksandr Kubrakov, adăugând că deschiderea navigaţiei la o nouă gură a Dunării va contribui la creşterea exporturilor. Zilele trecute, oficialii ucraineni au relansat speranţele cu privire la o creştere a exporturilor de cereale, în pofida blocadei ruseşti asupra porturilor la Marea Neagră, prin anunţul că nave încărcate cu cereale au început să traverseze Canalul Bâstroe. Adjunctul ministrului ucrainean al Infrastructurii, Iuri Vaskov, a precizat că 16 nave au trecut prin Canalul Bâstroe în timp ce peste 90 de nave îşi aşteaptă rândul pentru a traversa Canalul Sulina. În total, în sezonul agricol 2021/22, care s-a încheiat la 30 iunie anul curent, exporturile de cereale ale Ucrainei au crescut cu 8,5%, până la 48,5 milioane de tone, graţie livrărilor solide făcute înainte de debutul invaziei ruseşti, la 24 februarie.

UPDATE 15:00 Kremlinul dezminte că ar avea vreo legătură cu crizele politice din mai multe ţări europene

Kremlinul a dezminţit vineri că ar avea vreo legătură cu crizele politice care au loc în mai multe ţări europene, cum ar fi Italia sau Regatul Unit, transmite EFE, citat de Agerpres. ''Este vorba despre o chestiune internă a acestor ţări, nu ne vom amesteca în niciun fel şi nu avem nicio legătură cu aceasta'', a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică.

Peskov a insistat că ''nu mai are nimic de adăugat'', atunci când a fost întrebat despre situaţia politică din Italia şi din Regatul Unit.Demisia premierului italian Mario Draghi a fost respinsă joi de şeful statului, Sergio Mattarella, care l-a trimis în parlament miercurea viitoare pentru a verifica dacă mai dispune de o majoritate suficientă ca să continue în fruntea guvernului.

Omologul său britanic, Boris Johnson, a demisionat la 7 iulie, dar va continua în funcţie până când formaţiunea pe care o conduce, Partidul Conservator, îşi va alege un nou lider. 

Update 14:50 Autorităţile din Ucraina: Centrala nucleară de la Zaporojie, cel mai periculos loc din Europa

Centrala nucleară de la Zaporojie, aflată sub ocupaţia armatei ruse, reprezintă cel mai periculos loc din Europa, a declarat, vineri, directorul adjunct al Agenţiei de Stat pentru Managementul Zonei de Excludere din Ucraina, Maksym Shevchuk.

Potrivit acestuia, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică trebuie să pună presiune pe Rusia să părăsească perimetrul celei mai mari centrale nucleare din Ucraina şi din Europa, pe motiv că securitatea acesteia se află în pericol.

"După cum ştiţi, centrala nucleară de la Zaporojie este sub ocupaţie. Aceasta este cea mai mare centrală nucleară din Europa. Are şase reactoare, cu foarte mult combustibil nuclear. Noi stocăm combustibilul nuclear, precum şi cantităţi mari de deşeuri nucleare. Cred că este cel mai periculos loc din Europa şi desigur cred că trebuie să punem presiune pe Rusia. Am solicitat Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică să solicite Rusiei să părăsească acest obiectiv, din cauza obiectelor cu energie atomică, ce nu au fost proiectate pentru niciun fel de acţiune militară, pentru că există tratate internaţionale care interzic astfel de acţiuni. Este complet normal şi periculos, nimeni nu ar trebui să facă aşa ceva vreodată", a afirmat Shevchuk, potrivit Agerpres.

Acesta a precizat că întreaga cantitate de energie electrică produsă la Zaporojie este livrată Ucrainei, în condiţiile în care, din punct de vedere tehnic, nu poate fi transferată în sistemul energetic rusesc. Centrala este situată în Sud-Estul Ucrainei, lângă oraşul Enerhodar, pe malul lacului de acumulare Kahovka de pe râul Nipru. Ea are şase reactoare nucleare cu apă uşoară presurizată VVER-1000, fiecare generând 950 MWe, pentru o putere totală de 5.700 MWe.

Primele cinci reactoare au fost pornite succesiv între 1985 şi 1989, iar al şaselea a fost pus în funcţiune în 1995. Centrala generează aproximativ jumătate din energia electrică a Ucrainei.

UPDATE 14:12 Ucraina: Rusia nu a ajuns încă la graniţa administrativă a regiunii Lugansk

Şeful administraţiei militare ucrainene din regiunea Lugansk, Serhii Gaidai, a declarat vineri că trupele ruse nu reuşesc să ajungă la frontiera administrativă a regiunii Lugansk şi să spargă apărarea forţelor armate ucrainene, deşi ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, anunţase încă în 3 iulie preluarea controlului asupra întregii regiuni de către armata rusă, potrivit EFE şi Unian, citat de Agerpres.

'O mică porţiune din teritoriul Luganskului rezistă: trupele de ocupaţie nu pot ajunge la frontierele administrative ale regiunii. Ruşii nu reuşesc să spargă apărarea forţelor armate ucrainene în două aşezări', menţionează Gaidar într-un mesaj pe contul său din Telegram.

Asaltul ruşilor a fost încetinit pentru că trupele ucrainene au primit sisteme de artilerie cu rază lungă de acţiune şi au atacat mai multe depozite de muniţii ruseşti din zonă, a indicat responsabilul ucrainean, adăugând că, în acelaşi timp, invadatorii îi schimbă constant pe liderii locali pe care îi instalează în funcţie, întrucât populaţia din zonă nu doreşte să coopereze cu aceştia.

Anterior, Gaidai declarase că forţele armate ucrainene ar putea lansa o contraofensivă şi ar putea elibera teritoriile ocupate dacă vor avea cantitatea necesară de arme. Pentru a preveni aceasta, Kremlinul intenţionează să anexeze regiunile Lugansk şi Doneţk şi să declare mobilizarea în Rusia, a mai spus el.

Potrivit acestuia, preşedintele rus,Vladimir Putin, urmăreşte mai multe obiective în Donbas şi va trimite rezerve spre principalele direcţii, în special Sloviansk şi Bahmut în cadrul ofensivei asupra regiunii Doneţk, următoarea ţintă după cucerirea Lugansk, pentru a ocupa în întregime zona minieră Donbas. 

UPDATE 13:50 Paul Urey, un britanic voluntar umanitar în Ucraina, a murit în detenție. A fost capturat de separatiștii pro-ruși

Un cetățean britanic capturat de forțele separatiste pro-ruse a murit în detenție, potrivit BBC. Paul Urey lucra ca voluntar umanitar, potrivit presei britanice, dar a fost acuzat de autoritățile ruse că este mercenar. Paul Urey ar fi murit în urmă cu cinci zile, din cauza "boli", potrivit informațiilor funizate de Ministerul Afacerilor Externe din Marea Britanie familiei acestuia.

UPDATE 13:20 SUA permit tranzacții cu Rusia cu îngrășăminte, alimente, medicamente, echipamente medicale şi agricole

Trezoreria Statelor Unite a anunţat joi că permite tranzacțiile cu Rusia care implică îngrășăminte, alimente, semințe, medicamente, echipamente medicale şi agricole, relatează The Wall Street Journal. Americanii resping astfel acuzațiile Moscovei conform cărora sancțiunile occidentale şi nu invadarea Ucrainei reprezintă cauza crizei alimentare globale. SUA și UE au acuzat Rusia că fură cereale din Ucraina și că Putin e de vină pentru criza alimentară mondială.

Departamentul Trezoreriei Americane a publicat joi o notă informativă în care încearcă să clarifice politica sa de sancțiuni împotriva Rusiei. Potrivit acesteia, produsele agricole și medicale nu sunt ținte ale sancţiunilor. 

UPDATE 13:13 Rusia a lansat 17.300 de atacuri asupra unor obiective civile şi 300 asupra unora militare

Rusia a lansat peste 17.300 de atacuri împotriva unor ţinte civile şi doar aproximativ 300 împotriva unor obiective militare în cele aproape cinci luni de la declanşarea invaziei în Ucraina, a declarat vineri ministrul adjunct de interne ucrainean Egheni Ienin, citat de EFE şi Ukrinform şi Agerpres.

'În ultimul timp, am văzut atacuri îndreptate tocmai împotriva unor obiective civile. Am cerut în mod special un raport de sinteză despre câte rachete ruseşti au lovit ţinte militare şi câte ţinte civile. Pentru comparaţie, de la începutul agresiunii pe scară largă au avut loc 17.314 de atacuri asupra unor obiective civile şi puţin peste 300 asupra unor obiective militare', a precizat Ienin.

În declaraţii pentru televiziunea ucraineană, citate de agenţia de presă Ukrinform, Evgheni Ienin şi-a exprimat convingerea că numai cei care intenţionează să-i 'anihileze pe ucraineni' luptă în acest fel, subliniind că soldaţii ruşi au mâinile pătate de sângele civililor.

El a evocat atacul împotriva oraşului Vinniţa (centrul ţării), soldat cu o zi în urmă cu cel puţin 23 de morţi, între care trei copii sub zece ani, şi a indicat că la faţa locului au început să lucreze 12 grupuri operative de anchetă ale Poliţiei Naţionale, precum şi reprezentanţi ai unităţilor de anchetă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU).

Totodată, şeful administraţiei militare regionale Nikolaev, Vitali Kim, a declarat că trupele ruse au atacat cu rachete cele mai mari două universităţi din acest oraş din sudul Ucrainei. 'Astăzi, Rusia teroristă a atacat cele mai mari două universităţi din Nikolaev (Mikolaiv). Cel puţin zece rachete. Acum ne atacă educaţia. Cer universităţilor din toate ţările democratice să recunoască Rusia ceea ce este cu adevărat: un (stat) terorist', a scris Kim într-un mesaj pe Twitter.

Pe reţele de social media au apărut o serie de fotografii cu cele două clădiri grav avariate în urma atacului. Acestea sunt Universitatea Naţională de Construcţii Navale. Amiral Makarov şi Universitatea Naţională Suhomlinski.

UPDATE 13:00 Oficial rus: Atacul cu rachete asupra orașului Vinița a dus la eliminarea oficialilor de rang înalt 

Ministerul rus al Apărării a susținut că atacul cu rachete de croazieră de joi asupra orașului Vinița a fost îndreptat împotriva unei clădiri în care oficiali de rang înalt din cadrul forțelor armate ucrainene se întâlneau cu furnizori străini de arme. „Facilitatea găzduia o conferință a comandamentului forțelor armate ucrainene cu reprezentanți ai furnizorilor străini de arme ... Atacul a dus la eliminarea participanților", a susținut Ministerul rus al Apărării.

UPDATE 11:40 Rusia interzice mai multe organizaţii străine: Sunt o ameninţare pentru securitatea sa

Parchetul General din Rusia a declarat vineri drept 'indezirabile' activităţile în ţară a patru organizaţii străine Bellingcat Ltd., Stitching Bellingcat, The Insider şi Institutul CEELI pentru promovarea statului de drept, relatează EFE şi Meduza.io, citată de Agerpres.

Măsura presupune interzicerea tuturor tipurilor de activităţi ale acestor organizaţii, dintre care două, Stitching Bellingcat (din Ţările de Jos) şi grupul media The Insider (înregistrat în Letonia) fuseseră deja declarate 'agenţi străini'. Bellingcat este o platformă de investigaţii jurnalistice privind zonele de conflict, infracţiunile (în special politice) şi încălcările drepturilor omului în diverse părţi ale lumii, în timp ce The Insider se concentrează pe situaţia din Rusia şi din spaţiul post-sovietic.

Între altele, Bellingcat, cu sediul în Ţările de Jos, i-a demascat pe soldaţii ruşi care s-au aflat în spatele doborârii avionului MH17 al Malaysian Airlines deasupra estului Ucrainei în 2014 şi pe ofiţerii FSB trimişi să-l otrăvească pe criticul Kremlinului, Aleksei Navalnîi, în 2020, aminteşte Reuters. Parchetul General rus indică într-un comunicat că activitatea organizaţiilor enumerate 'constituie o ameninţare pentru ordinea constituţională şi securitatea Federaţiei Ruse'.

Acesta a adăugat că decizia a fost comunicată Ministerului Justiţiei de a include aceste entităţi în registrul organizaţiilor neguvernamentale străine şi internaţionale nedorite de pe teritoriul ţării. Includerea acestora pe lista organizaţiilor 'indezirabile' înseamnă că li se interzice să opereze în Rusia, iar cooperarea cu acestea devine ilegală pentru organizaţiile şi cetăţenii ruşi, indică parchetul.

Eliot Higgins, fondatorul Bellingcat, a denunţat interdicţia, scriind pe Twitter: 'Bellingcat nu are prezenţă legală, financiară sau de personal (în Rusia), aşa că nu este clar cum se aşteaptă Rusia să facă să fie respectată această măsură'. Până în prezent în acest registru au fost incluse 56 de organizaţii neguvernamentale, notează EFE.

Represaliile s-au intensificat în Rusia de la invadarea în 24 februarie a Ucrainei - o campanie pe care Kremlinul o denumeşte 'operaţiune militară specială' - cu aproape toate grupurile independente scoase în afara legii sau forţate să plece în exil şi legi noi represive care pedepsesc critica la adresa forţelor armate cu până la 15 ani de închisoare.

UPDATE 11:30: Prețul petrolului a revenit la nivelul de dinaintea războiului din Ucraina

Cotaţia barilului de petrol a scăzut, joi, cu peste 5% şi a revenit la nivelul la care era înainte de debutul războiului din Ucraina, afectat de temerile privind o recesiune care ar ameninţa cererea de petrol, în contextul unei inflaţii record în SUA şi zona euro, relatează AFP, citat de Agerpres. 

Joi, în jurul orei 14:15 GMT, cotaţia barilului de ţiţei Brent din Marea Nordului, cu livrare în luna septembrie, era în scădere cu 3,67%, până la 95,93 dolari. În paralel, cotaţia barilului de ţiţei american West Texas Intermediate (WTI), cu livrare în luna august, era în scădere cu 4,40%, la 92,04 dolari.

UPDATE 10:37: Peste zece explozii puternice s-au auzit la Nikolaev

Peste zece explozii puternice s-au auzit vineri dimineaţă la Nikolaev (în sudul Ucrainei), a anunţat primarul oraşului Oleksandr Senkevici pe contul său Telegram, potrivit Ukrinform şi Unian, citat de Agerpres.

''Alerta aeriană continuă! Nu ieşiţi din case şi adăposturi! Toate informaţiile importante vi le voi comunica mai încolo!'', le-a transmis edilul locuitorilor din Nikolaev, care a fost supus unui bombardament de amploare şi cu o zi în urmă. Alerta aeriană a fost anunţat la ora locală 07:47, notează Ukrinform.

La scurt timp, primarul a venit cu un nou mesaj, indicând că pe teren acţionează echipe de intervenţie şi de salvare. Pe moment se ştie doar de doi răniţi, a mai spus el, adăugând că bilanţul victimelor se va actualiza pe măsura înlăturării dărâmăturilor.

''De data aceasta, raşistî (aşa cum îi numesc ucrainenii pe ruşi) au lovit Nikolaev dimineaţa, în jurul orei 07:50, ştiind bine că în acest moment sunt deja mulţi oameni pe străzi. Adevăraţi terorişti!'', a scris el pe contul său de Telegram.

Şeful administraţiei militare (ucrainene) a regiunii Nikolaev, Vitali Kim, a publicat ulterior o înregistrare video cu momentul în care o rachetă inamică loveşte una dintre universităţile din Nikolaev. ''Astăzi, statul terorist Rusia a atacat două mari universităţi din Nikolaev. Cel puţin zece rachete au fost lansate. Acum ne atacă şi educaţia. Lansez un apel către universităţile din întreaga lume democratică să declare Rusia ceea ce este cu adevărat - un (stat) terorist!'', subliniază Vitali Kim în postarea sa pe Twitter.

Potrivit armatei ucrainene, numai în Marea Neagră, Rusia dispune de un arsenal de 32 de rachete de croazieră Kalibr amplasate pe nave ale marinei ruse cu baza în Sevastopol (în peninsula Crimeea anexată de Moscova în 2014).

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase anterior că Rusia a lansat de la începutul invaziei 2.960 de rachete asupra Ucrainei. 'Ţinta principală a rachetelor (ruseşti) sunt obiectivele civile', a declarat el.

UPDATE 9:45 Răzbunarea ucrainenilor pentru ruşi

Un avion ucrainean Su-25M1 a fost înarmat cu rachete pe care scrie „pentru Nikolaev” și „pentru Vinița”, după ce rușii au ucis joi civili bombardând aceste orașe.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

UPDATE 9:00 ONG: Creştere semnificativă a numărului de morminte în zonele controlate de forţele ruse în Ucraina

Analiza fotografiilor din satelit şi din reţele de social media relevă o creştere semnificativă a numărului de morminte în regiunile din Ucraina ocupate de ruşi, în special la Mariupol, oraş-port strategic pe coasta Mării Azov, care a fost timp de două luni sub asediul trupelor ruse, potrivit unui raport publicat vineri de către o organizaţie neguvernamentală, relatează AFP, citat de Agerpres.

Centru pentru rezilienţă informaţională (CIR), o organizaţie neguvernamentală care luptă împotriva dezinformării, a analizat şase zone care au fost sau se află încă sub controlul forţelor ruse în Ucraina.

'Informaţiile din sursă deschisă pot oferi un acces fără precedent în spatele liniilor frontului şi în zonele ocupate de forţele ruse', afirmă Benjamin Strick, directorul de investigaţii al CIR.

La cimitirul Starokrîmski din Mariupol (sud-est), de exemplu, autorii raportului estimează că aproximativ 1.000 de noi morminte sunt observabile într-o perioadă de cinci luni, între 21 octombrie 2021 şi 28 martie 2022 - la o lună după începutul războiului.

Ritmul înhumărilor a crescut apoi semnificativ cu 1.141 de noi morminte vizibile în imaginile din satelit între 28 martie şi 12 mai şi peste 1.700 de alte morminte între 12 mai şi 29 iunie, potrivit autorilor raportului respectiv.

'Raportul nostru ilustrează presiunea extremă şi continuu exercitată asupra vieţii civile în Ucraina', spune în continuare Benjamin Strick, potrivit căruia 'mormintele improvizate şi numărul în creştere de gropi, în special în interiorul şi în jurul zonelor ocupate, reprezintă o ilustrare frapantă a numărului de civili morţi'.

Pentru a ajunge la aceste cifre, cercetătorii au comparat imaginile din satelit cu datele de geolocalizare, în special cele provenite din social media. Imaginile au arătat de asemenea mari tranşee în două locuri din apropiere de Mariupol - Pionerske şi Manguş - precum şi gropi săpate în grabă în jurul oraşului-port.

Ucraina evaluează la 22.000 de morţi numărul civililor care au pierit la Mariupol, scena celor mai violente confruntări ale războiului declanşat de Rusia în 24 februarie până în prezent. La Herson, un  oraş de asemenea situat în sudul Ucrainei, ocupat de ruşi, CIR estimează că 824 de gropi au fost săpate de la declanşarea războiului până la începutul lunii aprilie. Biroul Naţiunilor Unite pentru drepturile omului evaluează la 5.000 numărul civililor ucişi în Ucraina, dar recunoaşte că bilanţul real este probabil cu mult mai mare. 

UPDATE 8:30 Guvernatorul din Viniţa a decretat zi de doliu în întreaga regiune

Guvernatorul din Viniţa, Serghii Borzov, a decretat pentru vineri zi de doliu în întreaga regiune, în memoria victimelor atacului cu rachete produs, joi, în centrul oraşului Viniţa, informează Agerpres.

Potrivit oficialilor Administraţiei Regionale Militare de Stat din Viniţa, atacul s-a soldat cu moartea a 23 de persoane, dintre care trei sunt copii. Numărul total al persoanelor care au necesitat îngrijiri medicale în urma exploziei celor două bombe lansate de armata rusă este de 183.

Vineri dimineaţă, în spitalele din Viniţa erau internate 73 de persoane, iar printre acestea se află şi trei copii. De asemenea, 18 persoane erau date dispărute. Două rachete au lovit, joi, Piaţa Victoriei din Viniţa, una dintre cele mai aglomerate zone ale oraşului. Rachetele au distrus în principal Casa Ofiţerilor şi o clădire de birouri la parterul căreia funcţiona o clinică medicală. Alte 32 de imobile au fost afectate de suflul exploziei. De asemenea, peste 50 de maşini au fost distruse. 

UPDATE 8:00 ONU şi UE condamnă atacurile ruseşti din centrul Ucrainei 

Secretarul general al ONU Antonio Guterres s-a declarat "consternat" şi Uniunea Europeană a denunţat joi noi "atrocităţi" după ce atacurile ruseşti asupra oraşului Viniţa, centrul Ucrainei, au provocat moartea a cel puţin 23 de persoane, un "act terorist deschis" pentru preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează AFP, citat de Agerpres.

UPDATE 7:10 General ucrainean: Eliberarea Crimeei, Hersonului şi a teritoriilor ocupate din sudul Ucrainei este inevitabilă

Eliberarea Crimeei, Hersonului şi a teritoriilor ocupate din sudul Ucrainei este inevitabilă, a afirmat generalul Dmitro Marcenko, din forţele armate ale Ucrainei, conform The Guardian, citat de News.

"Trebuie să ne pregătim cu mare atenţie pentru asta, trebuie să avem informaţii foarte bune, trebuie să pregătim artileria. Nu va fi rapid, dar este un eveniment inevitabil, iar mai devreme sau mai târziu se va întâmpla”, a spus el într-un interviu.

Marcenko a adăugat că distrugerea Podului Crimeea este un pas necesar, deoarece forţele ruse transportă echipamente şi arme în peninsulă prin intermediul podului.

UPDATE 7:00 Zelenski: Atacul de la Viniţa a demonstrat încă o dată că Rusia trebuie recunoscută ca stat terorist

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, joi seară, că Rusia a demonstrat încă o dată că trebuie recunoscută ca stat terorist după atacul de la Viniţa, soldat cu decesul a 23 de persoane.

"Această zi a dovedit încă o dată că Rusia trebuie să fie recunoscută oficial ca stat terorist. Niciun alt stat din lume nu reprezintă o asemenea ameninţare teroristă ca Rusia. Niciun alt stat din lume nu îşi permite să distrugă oraşe paşnice şi oameni cu rachete de croazieră şi artilerie în fiecare zi. În urma unui singur atac cu rachetă asupra oraşului nostru Viniţa 23 de persoane au fost ucise. Trei copii sub zece ani. Şi acesta, din păcate, nu este încă numărul final. Zeci de persoane sunt date dispărute. Printre cei internaţi se numără şi răniţi grav.

Una dintre rachete a distrus centrul medical Neuromed. Erau oameni înăuntru. Şi dacă cineva lansa un atac cu rachetă asupra unui centru medical din Dallas sau Dresda, Doamne fereşte, cum s-ar numi? Nu s-ar numi terorism? O fată printre morţii de la Viniţa avea patru ani, se numea Liza. Copilul avea patru ani! Mama ei este în stare critică...

Rusia şi-a arătat astfel atitudinea faţă de dreptul internaţional, faţă de Europa şi faţă de întreaga lume civilizată. După aceea, nimeni nu poate avea nicio îndoială că este nevoie cât mai curând posibil de un Tribunal Special pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. De asemenea, trebuie implementat cât mai curând un mecanism special de despăgubire, cu ajutorul căruia trebuie confiscate toate bunurile şi fondurile ruseşti din toate ţările lumii şi vizând despăgubiri pentru victimele terorii ruse.

Este absolut necesar să se implementeze cât mai curând posibil astfel de restricţii împotriva exporturilor ruseşti de energie, care să nu permită teroriştilor să-şi acopere costurile în detrimentul comunităţii internaţionale.Teroarea este un virus. Şi dacă unul dintre terorişti rămâne nepedepsit, nu face decât să-i încurajeze pe alţii", a spus Zelenski.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰