Update Război Rusia - Ucraina, ziua 132 LIVE TEXT. Rusia ia "măsuri economice speciale" pentru "operaţiunile" armatei. ONU, avertisment despre un posibil accident la centrala din Zaporojie

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - prezent, aici

UPDATE 22:30 - Criza din Mariupol: nu mai există medici, doar 3% dintre locuitori au acces la apă

Un politician ucrainean trage un semnal de alarmă cu privire la situația din orașul ocupat Mariupol. Nu mai există medici, doar 3% dintre locuitori au acces la apă, susține ucraineanul, potrivit Sky News, scrie Mediafax.

Petro Andryushchenko, un consilier al primarului din Mariupol, a declarat că cel mult 3% din locuitorii orașului au acces la apă.

Mulți oameni sunt forțați să meargă pe jos kilometri întregi pentru a sta la coadă la punctele de colectare a apei, care includ fântâni, a spus Andryushchenko.

Avertizând asupra unei „crize", el a spus că „apa de o calitate acceptabilă nu este disponibilă în oraș".

Totodată, consilierul a arătat că nu mai există medici în Mariupol după ce lucrătorii ruși din domeniul sănătății au plecat.

UPDATE 21:40 - Parisul confirmă moartea unui al doilea luptător francez în Ucraina

Ministerul de Externe de la Paris a confirmat marţi moartea în Ucraina a unui al doilea luptător francez, al cărui deces fusese anunţat luni de postul privat de radio RTL, transmite AFP, potrivit Agerpres.

"Am aflat vestea tristă a acestui deces. Prezentăm condoleanţele noastre familiei sale, cu care serviciile noastre (...) sunt în contact", a indicat ministerul din Quai d'Orsay într-un comunicat.

RTL anunţase luni decesul acestui luptător: 'El a decedat în urma rănilor la 25 iunie în regiunea Harkov. Avea 20 de ani şi se alăturase legiunii internaţionale la 1 martie'.

"Grav rănit, în comă, Adrien D. era îngrijit într-un spital de campanie din regiunea Harkov", a precizat RTL pe site-ul său.

Ministerul de Externe anunţase la începutul lunii iunie moartea unui prim luptător francez 'în lupte'.

Legiunea internaţională de apărare a Ucrainei evocase acest deces alături de al unui olandez, al unui australian şi al unui german, fără a preciza circumstanţele morţii lor.

Potrivit RTL, această primă victimă franceză a fost "Wilfried Blériot, ucis la 1 iunie şi ale cărui funeralii au avut loc în Franţa la 30 iunie". Postul de radio afirmă că în Ucraina luptă în prezent în jur de 50 de cetăţeni francezi.

UPDATE 20:40 - ONU avertizează că riscul unui accident la centrala de la Zaporojie creşte zilnic

Agenţia ONU specializată în sectorul nuclear a avertizat marţi că fiecare zi care trece creşte riscul unui accident la centrala atomoelectrică ucraineană de la Zaporojie, ocupată de trupele ruse în urmă cu patru luni, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

''Sunt foarte preocupat de condiţiile de lucru, extrem de stresante şi dificile, în care conducerea şi personalul ucrainean operează centrala. Fiecare zi care trece creşte riscul să se producă un accident sau un incident de securitate'', a atenţionat directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi.

Acesta a amintit că războiul provocat de agresiunea rusă în Ucraina a creat un ''pericol fără precedent'', iar asaltul din data de 3 martie asupra centralei de la Zaporojie a provocat un incendiu care a determinat AIEA să declare cel mai ridicat nivel de alertă după accidentul din 2011 de la centrala japoneză Fukushima.

Războiul din Ucraina pune în pericol securitatea surselor de radiaţii, a distrus infrastructuri, a cauzat pagube depozitelor de deşeuri nucleare şi ameninţă să provoace pagube şi centralelor atomoelectrice, a mai spus Rafael Grossi, vorbind în cadrul unei conferinţe la Viena.

El a amintit că AIEA ajută autorităţile ucrainene, atât de la distanţă cât şi cu misiuni pe teren, şi a insistat că încearcă să organizeze o vizită de asistenţă tehnică la Zaporojie, cea mai mare centrală atomoelectrică din Europa şi asupra cărei Ucraina nu mai are în prezent niciun control.

UPDATE 20:20 - ONU: Ambele părţi beligerante au încălcat normele internaţionale aplicabile în timp de război

Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, a declarat marţi că ambele părţi din conflictul din Ucraina au încălcat normele internaţionale aplicabile în timp de război, deşi forţele ruse au făcut acest lucru la o scară mult mai gravă, potrivit EFE, notează Agerpres.

"Cu toate că ar trebui să avem încă acces la teritoriile ocupate de forţele ruse, am documentat că ambele părţi au comis încălcări ale normelor internaţionale în domeniul drepturilor omului şi ale legislaţiei internaţionale umanitare", a spus ea în prezentarea unui nou raport al biroului său despre situaţia din Ucraina.

"Chiar dacă la o scară mult mai mică, pare de asemenea probabil ca forţele ucrainene să nu fi respectat pe deplin" aceste norme în teritoriile din estul ţării, pe care Rusia vrea să le plaseze sub controlul său total şi unde şi-a concentrat în prezent capacitatea militară, a afirmat Michelle Bachelet.

Serviciile secrete ucrainene şi poliţia naţională ar fi arestat aproximativ 1.000 de persoane suspectate că sprijină forţele ruse şi miliţiile acestora, a menţionat totodată Înaltul Comisar al ONU.

"Ne preocupă faptul că aceste arestări nu sunt efectuate în conformitate cu obligaţiile Ucrainei. De asemenea, am documentat 12 cazuri de dispariţii forţate comise de către forţele de securitate ucrainene", a adăugat ea.

Oficiul ONU pentru Drepturile Omului a documentat 4.889 de decese de civili, inclusiv 335 de copii, dar subliniază că cifrele reale ar putea fi considerabil mai mari.

Cele mai multe decese au survenit în urma atacurilor cu artileria grea asupra zonelor populate, se menţionează în raport.

"În pofida faptului că numărul victimelor civile cauzate de utilizarea acestor arme este incontestabil, forţele armate ruse au continuat să opereze în acelaşi mod, cu consecinţe previzibile asupra populaţiei civile şi a infrastructurii acesteia", şi-a exprimat regretul Bachelet.

Între altele, biroul său a verificat 28 de cazuri de violenţe sexuale legate de conflict, inclusiv cazuri de viol, viol în grup, tortură şi nuditate publică forţată.

Majoritatea cazurilor au fost comise în zone controlate de forţele armate ruse, dar au existat informaţii şi despre cazuri comise în zone aflate sub controlul guvernului ucrainean, a declarat Michelle Bachelet, citată de EFE.

UPDATE 20:10 - Rusia ia "măsuri economice speciale" pentru "operaţiunile speciale" ale armatei

Duma de Stat a Rusiei a aprobat marţi, într-o primă lectură, un proiect de lege care permite guvernului să adopte "măsuri economice speciale" pentru a asigura "operaţiunile antiteroriste şi altele" desfăşurate de Forţele armate ruse în afara teritoriului ţării, pe fondul campaniei militare din Ucraina, relatează EFE, potrivit Agerpres..

Proiectul, prezentat de cabinetul de miniştri, subliniază că 'măsurile economice speciale' pot viza acţiuni la toate nivelurile, de la entităţi federale la organisme şi entităţi de autoguvernare locală, precum şi modul de finanţare şi resursele materiale pentru realizarea acestora.

Iniţiativa, după cum subliniază Duma (camera inferioară a parlamentului federal) pe site-ul său, reprezintă o completare la Legea federală privind apărarea.

Printre măsuri figurează utilizarea temporară a capacităţilor şi instalaţiilor inactive şi utilizarea bunurilor materiale din rezervele statului.

În plus, odată cu intrarea în vigoare a legii, guvernul poate stabili unele modificări în reglementarea juridică a relaţiilor de muncă la anumite întreprinderi, care cuprind modalităţi şi condiţii de muncă în afara orelor de lucru, în cursul nopţii, în zilele de sărbători, precum şi privinţa acordării concediului de odihnă anual plătit.

În cazul în care guvernul va pune în aplicare aceste măsuri speciale, persoanele juridice nu vor putea refuza semnarea contractelor de furnizare de bunuri şi servicii, precum şi executarea lucrărilor pentru sprijinirea logistică a operaţiunilor forţelor armate în afara ţării.

În argumentarea necesităţii respectivei legi, executivul rus subliniază în nota sa explicativă că în cadrul operaţiunilor antiteroriste sau altora în afara teritoriului ţării 'şi îndeosebi în cadrul operaţiunii militare speciale' în Ucraina 'apare necesitatea destul de ridicată, pe termen scurt, de reparare a armelor şi a echipamentelor militare şi a mijloacelor tehnico-materiale'.

Acest proiect de lege mai trebuie să fie aprobat în două lecturi de Duma de Stat, înainte de a fi trimis Consiliului Federaţiei (camera superioară) pentru un vot final.

'Sunt convins că această inovare va contribui la creşterea vitezei şi eficacităţii unui sprijin complet şi în timp util cu tot ce este necesar pentru forţele armate, pentru ca ele să-şi îndeplinească misiunile', a explicat preşedintele Comisiei de Apărare din Dumă, Andrei Kartapolov, citat de agenţia oficială de presă rusă TASS.

Rusia a comis un act de agresiune neprovocat împotriva Ucrainei la 24 februarie, iar de atunci războiul continuă. Între timp, forţele ruse şi-au restrâns aria operaţională în Ucraina la capturarea întregului Donbas, zonă minieră din estul ţării compusă din regiunile Lugansk şi Doneţk, întâmpinând o rezistenţă acerbă din partea ucrainenilor, care le provoacă importante pierderi atât în forţă vie, cât şi în ceea ce priveşte echipamentele şi tehnica militară.

UPDATE 19:10 - Boris Johnson, mesaj către Volodimir Zelenski

Premierul britanic Boris Johnson i-a transmis marţi preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în cursul unei convorbiri telefonice, că întreaga comunitate internaţională "este în spatele Ucrainei" şi că armata ucraineană mai poate încă 'recupera' teritoriul capturat recent de Rusia, relatează EFE şi Reuters, citate de Agerpres.

Boris Johnson a avut în cursul dimineţii o convorbire la telefon cu Volodimir Zelenski 'pentru a-l informa în legătură cu progresele şi discuţiile purtate la (summiturile) G7 şi NATO de săptămâna trecută', a indicat o purtătoare de cuvânt a guvernului britanic într-un comunicat.

La rândul său, "preşedintele Zelenski a detaliat situaţia actuală din Ucraina şi ultimele cuceriri ale ruşilor, iar premierul l-a informat despre cele mai noi echipamente militare britanice, cum ar fi zece sisteme de artilerie autopropulsată şi muniţie, care vor ajunge în zilele şi săptămânile următoare" în Ucraina, menţionează comunicatul.

"Comunitatea internaţională este în spatele Ucrainei", a afirmat Boris Johnson în timpul acestei convorbiri telefonice, în cursul căreia şi-a exprimat convingerea că "armata ucraineană ar putea recuceri teritoriul recent capturat de către forţele (preşedintelui rus Vladimir) Putin".

Referitor la cereale, ambii lideri au subliniat importanţa 'de a le scoate cât mai repede posibil din Ucraina', iar Boris Johnson a dat asigurări că Marea Britanie continuă să lucreze îndeaproape cu alţi parteneri asupra următoarelor etape şi că este pregătită să ajute în orice mod posibil în această problemă.

De asemenea, cei doi lideri au abordat cazurile unor cetăţeni britanici care luptau de partea forţelor ucrainene, dar "au fost capturaţi de trupele ruse în ultimele luni".

În ceea ce priveşte Conferinţa privind restabilirea şi reconstrucţia Ucrainei, desfăşurată în urmă cu o zi la Lugano (Elveţia), 'premierul salută planurile de reconstrucţie a Ucrainei', menţionând că 'aşteaptă cu nerăbdare' să găzduiască un eveniment similar anul viitor în Marea Britanie, conform EFE

UPDATE 19:10 - Republica Moldova poate să exporte produse agricole în UE

Parlamentul European a aprobat marţi, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, liberalizarea exporturilor de produse agricole din R. Moldova în Uniunea Europeană, informează deschide.md, potrivit Agerpres.

Decizia a fost luată cu 572 de voturi pentru, 28 împotrivă şi 32 de abţineri, notează sursa citată.

Legislativul comunitar a adoptat astfel propunerea Comisiei Europene de a dubla, timp de un an, cotele de export, adică volumul de marfă pentru care nu se aplică taxe vamale, la cele şapte produse pentru care sunt încă aplicate contingente tarifare: roşii, usturoi, struguri de masă, mere, cireşe, prune şi suc de struguri.

UE a luat această decizie pentru a ajuta exportatorii moldoveni, care au de suferit din cauza invaziei ruse în Ucraina, care a dus la închiderea mai multor pieţe din Est.

"Acum, Moldova poate să-şi redirecţioneze o parte din exporturi către UE, iar acordul rapid cu privire la această măsură înseamnă că ţara poate să exporte recolta din acest an. În acest mod noi putem ajuta la stabilizarea şi dezvoltarea economiei moldoveneşti", a declarat raportoarea Marketa Gregorova, europarlamentar ceh.

"Prin votul de astăzi arătăm solidaritatea Parlamentului European pentru agricultorii şi pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. (...) Vreau ca măsura votată astăzi să nu rămână una temporară şi să fie un nou pas în direcţia integrării Republicii Moldova în piaţa unică europeană", a pledat eurodeputatul român Siegfried Mureşan, care este preşedintele Delegaţiei PE pentru relaţiile cu Republica Moldova, într-un comunicat de presă.

Uniunea Europeană este deja principalul partener comercial al Republicii Moldova, aproape două treimi din exporturile moldoveneşti având ca destinaţie piaţa europeană.

UPDATE 17:50 - Atac aerian asupra unei piețe din Ucraina. O persoană a murit, mai multe sunt rănite

Atacurile aeriene lansate din teritoriile controlate de ruși au ucis cel puțin o persoană în orașul ucrainean Sloviansk, anunță reprezentanții poliției, potrivit Reuters, scrie Mediafax.

Forțele rusești au lovit marți o piață din orașul Sloviansk din estul Ucrainei, ucigând o femeie și rănind cel puțin alte trei persoane, a anunțat poliția.

Nu se știe încă ce muniție a fost folosită în atacul asupra orașului de pe linia frontului din regiunea Donețk și nici câte persoane se aflau în piață în momentul în care a fost lovită.

Poliția a declarat că piața a fost închisă pentru toată ziua.

„Împreună cu poliția documentăm bombardarea orașului", a declarat, pentru Reuters, procurorul Oleksandr Bakumenko, care se afla la piață după atac îmbrăcat cu o vestă cu mesajul „investigator de crime de război".

Primarul orașului Sloviansk, Vadym Lyakh, a anunțat pe Facebook că orașul a fost supus unui bombardament în masă și a îndemnat locuitorii să rămână în adăposturi.

Rusia și-a asigurat controlul aproape complet al regiunii vecine Luhansk și își îndreaptă atenția către Sloviansk ca o poartă de acces pentru a captura restul regiunii Donețk. În ultimele zile, rușii au tras mai multe salve de rachete în Sloviansk.

Într-un cartier rezidențial din altă parte a orașului, mai multe case au fost avariate, iar pompierii se luptă cu flăcările. Echipele de salvare au declarat că cel puțin două persoane au fost transportate la spital din cauza acelei lovituri.

UPDATE 17:10 - Zelenski critică rolul armatorilor greci în transportul petrolului din Rusia

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunţat marţi rolul companiilor greceşti în exportul petrolului rusesc, vorbind despre o situaţie care "nu corespunde intereselor Europei", relatează AFP, potrivit Agerpres.

"Vedem cum companiile greceşti furnizează practic cea mai mare flotă de nave pentru transportul petrolului rusesc", a declarat el în cadrul unui discurs prin videoconferinţă, cu prilejul unui forum economic organizat la Atena.

"Asta se întâmplă chiar când o altă resursă energetică (gazul - n.r.) este utilizată ca armă împotriva Europei şi împotriva bugetului fiecărei familii europene. Sunt sigur că asta nu corespunde intereselor Europei, Greciei sau Ucrainei", a adăugat preşedintele ucrainean.

În condiţiile în care numeroase companii maritime sau petroliere din Europa şi SUA au pus capăt comerţului cu Rusia după invadarea Ucrainei, armatorii greci, care controlează majoritatea flotei Uniunii Europene, continuă să transporte ţiţeiul rusesc.

Preşedinta Uniunii Armatorilor Greci (UGS), Melina Travlos, a apărat la începutul lui iunie continuarea acestor servicii, dând asigurări că "navigatorii greci nu fac nimic ilegal" şi "nu au încălcat niciun embargo".

În luna mai, prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a făcut apel la "conştiinţa" armatorilor, fiind vorba despre transportul de petrol.

Potrivit agenţiei americane Bloomberg, transportul maritim al petrolului rusesc, devenit foarte profitabil după invadarea Ucrainei de către Rusia, este în prezent efectuat majoritar de companii greceşti, turceşti şi chinezeşti.

Grecia a fost una dintre primele ţări care au condamnat războiul declanşat de Moscova în Ucraina, în pofida legăturilor sale istorice cu Rusia. La sfârşitul lui iunie, opt diplomaţi greci, între care consulul general, au fost expulzaţi de la Moscova.

UPDATE 16:50 - Şoigu: Armele occidentale livrate Ucrainei ajung pe "piaţa neagră" 

Rusia a afirmat marţi că echipamentele militare livrate de ţările occidentale Ucrainei sunt acum prezente pe piaţa neagră a armelor, precum şi în Orientul Mijlociu, fără a prezenta totuşi probe în acest sens, relatează AFP, potrivit Agerpres.

O parte din armele livrate Kievului "se răspândesc în Orientul Mijlociu şi sfârşesc, de asemenea, pe piaţa neagră", a declarat ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, în cadrul unui discurs transmis la televiziune.

El nu a furnizat totuşi niciun element concret pentru a-şi dovedi afirmaţiile, notează France Presse.

Livrările de tancuri, piese de artilerie şi alte echipamente militare de către ţările occidentale Ucrainei provoacă nemulţumirea Rusiei, care a declanşat la sfârşitul lui februarie o ofensivă militară foarte costisitoare din punctul de vedere al pierderilor de vieţi omeneşti împotriva ţării vecine.

Serghei Şoigu a acuzat ţările occidentale că au livrat până acum peste 28.000 de tone de arme Ucrainei "în speranţa de a prelungi conflictul" şi de a face Rusia să sângereze.

După ce s-a lovit o rezistenţă puternică în nordul Ucrainei şi în jurul Kievului, Rusia şi-a concentrat forţele în est, unde a înregistrat în ultimele zile câştiguri importante, în special prin cucerirea oraşului Lisiceansk.

După această cucerire, preşedintele rus Vladimir Putin le-a ordonat luni trupelor sale să continue ofensiva în est, unde Moscova doreşte să obţină controlul total al regiunii Donbas.

Ofensiva rusă "va continua până când obiectivele fixate de comandantul şef suprem (Vladimir Putin - n.r.) sunt în întregime atinse", a declarat marţi Serghei Şoigu.

UPDATE 16:40 - Ucrainenii care au vârsta de încorporare în armată nu mai au voie să îşi părăsească localităţile de reşedinţă

Ministerul ucrainean al Apărării le-a interzis bărbaţilor care au vârsta de încorporare în armată să-şi părăsească localităţile de reşedinţă, Statul Major al armatei cerând înţelegere pentru această decizie într-o postare pe Facebook, relatează marţi agenţia DPA, potrivit Agerpres.

Ordinul are la bază o lege din anul 1992 privind mobilizarea. Astfel, bărbaţii cu vârste între 18 şi 60 de ani au nevoie de permisiunea comisariatului lor militar local pentru a putea părăsi districtul unde sunt înregistraţi. Controale se desfăşoară în special la graniţele districtelor şi la limitele localităţilor.

Respectiva postare pe Facebook a atras în scurt timp sute de comentarii iritate. Ministerul Apărării este acuzat acolo de ''idioţenie'', în timp ce unii atrag atenţia că decizia acestuia ar putea încuraja corupţia din cadrul comisariatelor militare, iar alţii se tem de amplificarea haosului economic, întrucât şoferi de camioane şi autobuze nu-şi vor mai putea desfăşura activitatea.

Numeroşi ucraineni nu locuiesc la adresa unde sunt înregistraţi în acte. În urma invaziei ruse, zeci de mii de bărbaţi care au vârsta de încorporare au fugit în zone mai sigure din vestul Ucrainei.

După declanşarea războiului şi declararea legii marţiale în luna februarie, bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 şi 60 de ani nu mai au dreptul să părăsească ţara. Cu toate acestea, gărzile de frontieră reţin cu regularitate bărbaţi care încearcă să treacă graniţa în Republica Moldova sau în statele UE vecine.

În acest timp, pe frontul din estul ţării, după ce au pierdut şi oraşul Lisiceansk din provincia Lugansk, trupele ucrainene încearcă să oprească înaintarea rusă către vest şi către două oraşe din provincia învecinată Doneţk, Sloviansk şi Kramatorsk.

În zona oraşului Siversk, între Lisiceansk şi Sloviansk, armata ucraineană pare să încerce stabilirea unei linii defensive între această localitate şi oraşul Bahmut, situat mai la sud. Locuitori ai acestuia intervievaţi de AFP vorbesc despre bombardamente tot mai intense în ultimele zile.

UPDATE 16:10 - Bombardamente "masive" asupra oraşului Sloviansk

 Oraşul Sloviansk, viitoarea ţintă a forţelor ruse în estul Ucrainei, este vizat de un bombardament "masiv", a anunţat marţi primarul, făcând apel la locuitori să se pună la adăpost, relatează AFP, potrivit Agerpres.

"Sloviansk! Bombardament masiv al oraşului. Centrul, nordul. Toată lumea să rămână la adăpost", a scris pe Facebook Vadim Liah, primarul acestui oraş care avea circa 100.000 de locuitori înainte de război.

Autorităţile ucrainene au făcut apel în mai multe rânduri la civilii care au rămas în Sloviansk să părăsească regiunea, în condiţiile în care linia frontului se află acum la câţiva kilometri după cucerirea oraşelor Severodoneţk şi Lisiceansk de către armata rusă.

Cel puţin şase persoane au fost ucise şi alte 19 rănite de duminică în tiruri asupra Sloviansk, care au provocat incendii, scrie AFP.

Reuters informează, citând poliţia locală, că forţele ruseşti au lovit marţi o piaţă din oraş, omorând o femeie şi rănind cel puţin alte trei persoane. Nu se ştie ce muniţie a fost folosită în acest atac şi nici câte persoane se aflau la momentul atacului în piaţă, care era în curs de închidere.

Sloviansk şi Kramatorsk, centrul administrativ regional încă sub control ucrainean, sunt viitoarele ţinte ale forţelor ruseşti, care îşi continuă ofensiva ce are drept obiectiv ocuparea regiunii Donbas.

În 2014, Sloviansk s-a aflat timp de câteva luni sub controlul separatiştilor proruşi care luptau alături de forţele Moscovei în conflictul cu armata Kievului.

UPDATE 15:30 - Mașini de poliție ucrainene ciuruite de gloanțe, clădiri uriașe găurite de bombe în Lugansk

Mașini de poliție ucrainene răsturnate, ciuruite de gloanțe, clădiri guvernamentale locale uriașe, pârjolite și găurite de obuze, cupola de aur deteriorată a unei biserici ortodoxe și foarte puțini civili. Este ceea ce a găsit un reporter în Lugansk, capturat duminică de Rusia, scrie Mediafax

Un reporter Reuters aflat în Lugansk, capturat duminică de Rusia și aliații săi separatiști, a găsit puțini locuitori într-un oraș în care locuiau cândva aproape 100.000 de oameni și pagube însemnate, mărturie a ferocității bătăliei.

Câțiva civili, toți femei, supravegheau pagubele, vehiculele blindate manevrate de forțele susținute de Rusia se plimbau pe străzi, iar steagul roșu al victoriei sovietice - un simbol al celui de-al Doilea Război Mondial adoptat de forțele rusești - atârna deasupra intrării unei clădiri distruse a guvernului local.

Căderea Luganskului în mâinile Rusiei și ale reprezentanților săi a fost salutată ca un moment important de Moscova, care deține acum controlul total al regiunii Luhansk, unul dintre obiectivele a ceea ce președintele Vladimir Putin numește "operațiunea sa militară specială" pentru a elimina ceea ce el a prezentat ca fiind o amenințare periculoasă.

Pentru Ucraina, capturarea orașului a fost o înfrângere dureroasă în ceea ce spune că este un război de agresiune nejustificat, menit să ia întinderi părți din teritoriul său și să o lase mai mică și mai slabă.

Luni, în Lugansk, un reporter Reuters care a vizitat orașul a găsit un oraș care, în afară de sunetele păsărilor, era sinistru de liniștit în unele locuri după ce majoritatea locuitorilor au fugit.

Olga, o pensionară în vârstă de 67 de ani care rămăsese în urmă, a salutat calmul regăsit.

"Situația este bună acum. Ne este teamă doar de faptul că (luptele) se vor întoarce", a spus ea, precizând că primul lucru pe care dorea să îl facă era să își viziteze copiii din Rusia.

În rest, ea a spus că obiectivul ei este "să rămână în viață".

În alte părți ale orașului, o clădire guvernamentală locală din cărămidă cenușie și arsă, cu emblema Ucrainei, era goală, iar la etajele superioare lipseau ferestrele.

Mașini arse împânzeau străzile, cu epavele a cel puțin două vehicule de patrulare ale poliției, unul dintre ele răsturnat, cu parbrizul ciuruit de gloanțe.

Un centru comercial lung avea multe dintre ferestrele cu geamuri sparte, iar cupola aurită a unei biserici ortodoxe era găurită, cu acoperișul de sub ea golit până la rama metalică.

Au mai rămas câteva semne ale identității ucrainene a orașului: o mică grămadă de pașapoarte ucrainene în biroul procurorului local fără acoperiș și un steag ucrainean abandonat pe un drum, nu departe de o dubă sfărâmată.

UPDATE 15:30 - Ucraina şi aliaţii ei stabilesc principiile reconstrucţiei post-război

Ucraina şi aliaţii ei în lupta împotriva agresiunii ruse au convenit marţi în Elveţia asupra principiilor ce vor trebui să ghideze reconstrucţia ţării după război, în special combaterea corupţiei şi continuarea reformelor, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Zeci de responsabili ai principalelor ţări care susţin Ucraina în faţa Rusiei, ai instituţiilor internaţionale şi ai sectorului privat s-au reunit începând de luni la Lugano pentru a stabili jaloanele reconstrucţiei Ucrainei, care potrivit preşedintelui acestei ţări, Volodimir Zelenski, trebuie să fie ''sarcina comună a întregii lumi democratice'' şi ea va fi una ''colosală''. În acelaşi timp, premierul ucrainean Denis Şmigal a estimat la 750 de miliarde de dolari suma necesară ridicării ţării din ruine.

Dar perspectiva unui aflux al miliardelor de dolari a readus în atenţie îngrijorările legate de corupţie, un fenomen endemic în Ucraina.

La finalul reuniunii a fost adoptată ''declaraţia de la Lugano'', în care semnatarii ''se angajează să susţină pe deplin Ucraina pe tot parcursul său'' şi să lege acest parcurs de statutul ei de ţară candidată la UE, admiţând totodată că Ucraina însăşi trebuie să-şi conducă propria reconstrucţie.

Documentul subliniază că ''procesul de relansare trebuie să contribuie la accelerarea, aprofundarea, extinderea şi realizarea eforturilor de reformă şi rezilienţă ale Ucrainei în conformitate cu calea sa europeană'', iar ''procesul de reconstrucţie trebuie să fie transparent şi responsabil în faţa poporului ucrainean''.

Textul insistă că acest proces trebuie de asemenea să fie ''incluziv şi să garanteze egalitatea sexelor''.

Conferinţa de la Lugano va fi urmată de alte două, una condusă de UE peste câteva luni şi cealaltă anul viitor în Marea Britanie.

''Sunt convins că într-un an nu vom mai vorbi despre proiectul unui plan, ci de rezultate, de proiecte reuşite şi oportunităţi realizate'', a susţinut premierul ucrainean, care a sugerat confiscarea activelor ruseşti din Occident pentru finanţarea parţială a efortului de reconstrucţie a ţării sale.

La rândul ei, Banca Europeană pentru Investiţii a propus crearea unui fond pentru reconstrucţia Ucrainei în valoare de circa 100 de miliarde de euro, pe modelul planului european de redresare post-COVID, în care primele 20 de miliarde să reprezinte contribuţii ale statelor UE şi ale bugetului european sub formă de granturi, credite şi garanţii

UPDATE 14.42: Câți ruși ar fi fost uciși în bătăliile de la Severodonețk și Lisichansk

Pe durata atacului ruşilor asupra orașelor Severodonețk și Lisichansk, armata lui Putin ar fi pierdut 7 mii de soldați, a anunţat consilierul președintelui Zelenski, Alexei Arestovici la emisiunea Feigin Live, potrivit news.storyua. ''Voi face o presupunere îndrăzneață...Acesta este ultimul succes major al armatei ruse pe teritoriul Ucrainei...Un succes major este înțeles atunci când un oraș întreg este ocupat. Știu ce se întâmplă cu trupele lor. Nu știu de unde vor obține rezerve operaționale pentru a ocupa un alt oraș.''

UPDATE 13.55: Oficial rus: Ucraina ''face totul'' pentru ca trupele ruse să nu se oprească la frontierele regiunilor Lugansk şi Doneţk

Preşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, Viaceslav Volodin, a declarat marţi că Ucraina "face totul" pentru ca trupele ruse să nu-şi încheie "operaţiunea militară specială" la frontierele republicilor separatiste autoproclamate Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, informează Reuters, care citează RIA Novosti. "Toate acestea se vor încheia inclusiv atunci când (ucrainenii) vor înceta să întreprindă lovituri asupra oraşelor şi satelor noastre paşnice. Ei înşişi fac totul ca trupele noastre să nu se oprească la frontiera Republicii Populare Lugansk şi Republicii Populare Doneţk: lovituri sunt întreprinse de pe teritoriul regiunii Harkov şi altor regiuni" ale Ucrainei, a declarat Volodin, potrivit TASS.

Moscova a revendicat duminică "eliberarea" întregii "Republici Populare Lugansk", continuându-şi campania pentru a smulge de sub controlul Kievului şi "Republica Populară Doneţk". Însă forţele ruse şi-au impus de asemenea controlul asupra oraşului Herson şi unor mari părţi din regiunile Herson şi Zaporojie, în sudul Ucrainei, bombardând ţinte peste tot în Ucraina şi declanşând totodată - deşi fără succes - o ofensivă asupra Kievului.

UPDATE 12.40: Rusia acuză Ucraina că a torturat soldaţii ruşi luaţi prizonieri de război

Rusia a anunţat, marţi, că investighează presupusele torturi suferite de soldaţii ruşi luaţi drept prizonieri de război de forţele ucrainene şi eliberaţi în timpul unui schimb de prizonieri cu Ucraina, relatează AFP. ''Comitetul de Investigaţii al Rusiei verifică actele de tratament inuman al soldaţilor ruşi luaţi prizonieri de către Ucraina'', a transmis acest organism puternic responsabil de anchetele penale din Rusia, într-un comunicat de presă.

Rusia şi Ucraina au realizat mai multe schimburi de prizonieri de război de la ofensiva rusă împotriva vecinului Kievului începând cu 24 februarie. Cel mai recent schimb de prizonieri a avut loc pe 29 iunie şi a implicat 144 de ucraineni şi 144 de ruşi.

Unii dintre prizonierii ruşi eliberaţi cu această ocazie au declarat că au fost victimele a ''numeroase acte de violenţă pe care le-au suferit'' în timpul detenţiei, făcând referire la bătăi, tortură cu electroşocuri sau privare de apă sau hrană, potrivit comunicatului. Rusia a precizat săptămâna trecută că mai are peste 6.000 de prizonieri ucraineni, fără a spune câţi ruşi sunt reţinuţi.

UPDATE 11.17: Fost agent FSB preia conducerea guvernului în regiunea ocupată Herson

Un responsabil rus fost agent al Serviciului Federal de Securitate (FSB) a preluat marţi conducerea guvernului în regiunea ucraineană Herson, ocupată de forţele ruse, informează AFP. Serghei Eliseev, care până acum a fost prim-adjunct al şefului de guvern în regiunea rusă Kaliningrad, "a devenit şeful guvernului regiunii Herson", a anunţat luni seara, pe Telegram, Vladimir Saldo, care conduce administraţia de ocupaţie rusă. Guvernul lui (Eliseev) îşi preia atribuţiile marţi, a adăugat Saldo.

Licenţiat al Academiei FSB, Eliseev, 51 de ani, a activat în cadrul acestui serviciu de securitate în funcţii neprecizate, potrivit site-ului regiunii Kaliningrad. Aleksei Kovaliov, fost deputat ucrainean care a trecut de partea Moscovei şi care a supravieţuit la sfârşitul lui iunie unei tentative de asasinat, a fost numit adjunctul lui Eliseev, pentru probleme de agricultură. "Rusia este aici pentru totdeauna", a declarat el.

După ce a ocupat regiunea Herson, Moscova duce o politică de rusificare: a fost introdusă rubla, au fost emise paşapoarte ruseşti, o bancă rusă şi-a deschis aici filială la sfârşitul lui iunie, vocile critice sunt reprimate şi activitatea economică este în mare parte sub controlul administraţiei de ocupaţie.

UPDATE 11.00: Rachetele rusești au lovit orașul Nikolaev

Rachetele rusești au lovit marți dimineața orașul Nikolaev, potrivit primarului Oleksandr Sienkevych, în timp ce sirenele de raid aerian au fost activate în tot orașul. Nu există încă informații legate de eventuale victime.

UPDATE 10.42: Serghei Lavrov vizitează Vietnamul înainte de reuniunea G20 din Indonezia

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov este aşteptat, marţi, la Hanoi pentru o vizită de două zile în Vietnam, înainte de a participa la o reuniune a G20 la sfârşitul săptămânii în Indonezia, a anunţat Guvernul vietnamez, relatează Reuters.

Vizita şefului diplomaţiei ruse are loc la invitaţia omologului său vietnamez, Bui Thanh Son, în momentul în care cele două naţiuni marchează cea de-a 10-a aniversare a ''parteneriatului lor strategic cuprinzător'', a precizat Guvernul vietnamez într-un comunicat.

Rusia este cel mai mare furnizor de arme al Vietnamului, iar companiile sale sunt implicate în mai multe proiecte energetice importante în ţară. Cele două state au o relaţie apropiată, care datează din epoca sovietică, iar Vietnamul nu a condamnat până în prezent invazia Rusiei în Ucraina. În aprilie, Vietnamul a votat împotriva rezoluţiei de suspendare a Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU în contextul războiului provocat în statul vecin ucrainean.

UPDATE 09.54: Zelenski: Ucraina trebuie să devină cea mai liberă, mai modernă şi mai sigură ţară din Europa

Ucraina trebuie să devină cea mai liberă, mai modernă şi mai sigură ţară din Europa, a declarat Zelenski într-o nouă intervenţie video în timpul nopţii de luni spre marţi, îndemnând la reconstrucţia ţării sale, informează dpa. Potrivit lui Zelenski, nu trebuie să se aştepte sfârşitul campaniei militare ruse pentru a începe reconstrucţia infrastructurii distruse a Ucrainei.

Remarcând că zeci de mii de locuinţe au fost distruse în zonele ce s-au aflat sub ocupaţia forţelor ruse, dar care au fost recucerite treptat de trupele ucrainene, Zelenski a spus că este necesar ca pregătirile pentru perioada de iarnă să înceapă acum, nu în ultimul rând pentru a putea asigura surse de energie fiabile. Părţi importante din economia Ucrainei au fost oprite din cauza luptelor, a amintit Zelenski, adăugând că reconstrucţia Ucrainei ar trebui să presupună mai mult decât pur şi simplu reclădirea zidurilor.

UPDATE 08.44: Forțele rusești vor viza orașele din Donețk, avertizează guvernatorul din Lugansk

Forțele rusești vor viza în continuare orașele Sloviansk și Bakhmut din estul Donețkului, a avertizat guvernatorul provinciei vecine Lugansk. Guvernatorul regiunii, Serhi Haidai, a declarat că se așteaptă acum ca orașele să fie supuse unor atacuri grele, în timp ce Rusia încearcă să preia controlul total asupra Donbasului. Haidai a declarat pentru Reuters: ''Pierderea regiunii Lugansk este dureroasă pentru că este teritoriul Ucrainei. Pentru mine personal, acest lucru este special. Aceasta este patria în care m-am născut și sunt, de asemenea, șeful regiunii. (Forțele rusești) nu vor transfera 100% din trupe pe un anumit front, deoarece trebuie să țină linia. Dacă își părăsesc pozițiile, atunci ai noștri pot desfășura un fel de contraofensivă. Totuși, pentru ei obiectivul numărul unu este regiunea Donețk. Sloviansk și Bakhmut vor fi atacate - Bakhmut a început deja să fie bombardat foarte tare".

UPDATE 07.25: Când crede șeful spionajului militar ucrainean că s-ar încheia războiul

Rusia lucrează la mai multe scenarii pentru teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei: de la anexare până la crearea de cvasi-republici, potrivit Șefului Direcţiei principale de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), Kirilo Budanov. Totodată, el a spus că războiul se va încheia, cel mai probabil, anul următor (în 2023), când trupele ucrainene vor ajunge la frontiera de stat a Ucrainei din 1991, recuperând teritoriile ocupate, potrivit Agerpres.

Primele rezultate ale punctului de cotitură în războiul declanşat de Rusia în Ucraina se vor vedea deja în luna august, a afirmat Budanov, anticipând că până la sfârşitul anului luptele vor scădea în intensitate în mod semnificativ.

"Către sfârşitul anului, să zicem, intensitatea ostilităţilor se va reduce destul de mult. Dar acesta nu va fi încă sfârşitul, este important să înţelegeţi corect ceea ce spun", a afirmat Budanov în interviul pentru RBC-Ukraina.

UPDATE 07.10: Primar: Orașul Slaviansk a devenit prima linie a razboiului

Primarul Slaviansk, Vadym Lyakh, a spus că orașul regiunii Donețk a devenit prima linie a frontului războiului condus de Rusia în Ucraina, relatează Unian.net. ''Orașul a devenit deja o linie de front. Acum este foarte important să evacuăm cât mai mulți oameni. Oamenii vor începe să părăsească orașul mai activ după evenimentul de ieri. Ieri 70 de oameni au plecat, 200 de persoane s-au înscris deja să părăsească orașul mâine și apoi evacuarea continuă", a spus el într-un interviu pentru Espresso.

UPDATE 07.05: Putin a ordonat probabil o "pauză operațională" după capturarea de către Rusia a orașului Lisichansk

Institutul pentru Studiul Războiului crede că Putin a ordonat probabil o "pauză operațională" după capturarea de către Rusia a orașului Lisichansk. Nu este clar că armata rusă va accepta riscurile unei pauze operaționale suficient de lungi. Grupul de analiză american a declarat în cea mai recentă evaluare a sa că dictatorul rus Vladimir Putin a ordonat probabil trupelor sale să ia o "pauză operațională" după ce au capturat orașele Severodonețk și Lisichansk din regiunea Lugansk.

Putin a prezentat capturarea orașului Lisichansk și a regiunii Lugansk ca pe o victorie majoră pentru forțele rusești din Ucraina și a declarat că unitățile rusești care au participat la bătălia pentru Lisichansk ar trebui să se odihnească pentru a-și spori capacitățile de luptă.

Comentariul public al lui Putin a fost probabil menit să semnaleze preocuparea sa pentru bunăstarea trupelor sale, în fața reclamațiilor periodice din Rusia cu privire la tratamentul aplicat soldaților ruși, au declarat experții, conform The Kyiv Independent.

UPDATE 07.00: Premierul britanic sugerează găsirea unor "rute alternative" pentru scoaterea cerealelor din Ucraina

Comunitatea internaţională va trebui să găsească "rute alternative" pentru a transporta proviziile de cereale din Ucraina, a declarat luni premierul britanic Boris Johnson, citat de CNN. Premierul britanic a sugerat folosirea liniilor de cale ferată sau a fluviului Dunărea, dacă nu se poate conta pe strâmtoarea Bosfor din Turcia.

El a vorbit în Parlament după întâlnirile cu ceilalţi lideri ai G7 de săptămâna trecută şi a sugerat folosirea liniilor de cale ferată sau a fluviului Dunărea, dacă nu se poate conta pe strâmtoarea Bosfor din Turcia. "Analizăm toate opţiunile posibile", a declarat Johnson, inclusiv căile ferate "pentru a încerca să scoatem cerealele în cantităţi mai mici". 

Ucraina acuză Rusia că îi blochează porturile şi că încearcă să "fure" cereale ucrainene. Luni, oficialii ucraineni au făcut apel la Turcia să reţină o navă sub pavilion rusesc care transporta cereale din Ucraina. 

06.50: Moscova ameninţă să vizeze întreaga UE, din cauza expulzării unor diplomaţi ruşi de către Bulgaria

Moscova ar putea ataca întreaga Uniune Europeană (UE), în reacţie faţă de expulzarea de către Bulgaria a 70 de membri ai corpului diplomatic rus, avertizează luni o purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, relatează AFP. ''Decizia politizată a Sofiei de a ne reduce în mod nejustificat personalul diplomatic în Bulgaria nu va rămâne cu siguranţă fără un răspuns bilateral'', ameninţă, într-un comunicat Zaharova. Ea subliniază însă că expulzarea Bulgariei ''depăşeşte practica diplomatică'' şi îndeamnă Sofia şi UE ''să reflecteze la principiul reciprocităţii de la baza relaţiilor diplomatice''.

Diplomaţia europeană ''ar trebui să înţeleagă că susţinerea necugetată a acţiunilor anti-ruseşti ale diverselor state membre impune întregii Uniuni Europene responsabilitatea consecinţelor acestora, inclusiv din punct de vedere al măsurilor de retorsiune din partea noastră'', consideră ea. Ambasadoarea Rusiei la Sofia a evocat vineri o închidere a misiunii în Bulgaria, în urma refuzului Sofiei de a reveni asupra deciziei de a expulza 70 de membri ai personalului diplomatic rus.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰