Update Război Rusia - Ucraina, ziua 131 LIVE TEXT. Putin felicită trupele ruse pentru 'eliberarea' regiunii Lugansk. Ucrainenii şi-au arborat steagul pe Insula Şerpilor

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - prezent, aici

UPDATE 22:02 - Rusia ameninţă UE cu măsuri de retorsiune în contextul tensiunilor cu Bulgaria

Administraţia de la Moscova a avertizat, luni seară, că ar putea adopta măsuri de retorsiune asupra întregii Uniuni Europene din cauza deciziei Bulgariei de a expulza 70 de diplomaţi ruşi. "În mod categoric, decizia politizată a Sofiei de a reduce în mod nejustificat personalul nostru diplomatic din Bulgaria nu va rămâne fără reacţie la nivel bilateral", a declarat luni seară Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, citată de cotidianul Le Figaro, citat de Mediafax.

Acţiunile Bulgariei "depăşesc practicile diplomatice", a acuzat Maria Zaharova, cerând Sofiei şi Uniunii Europene "să analizeze atent principiul reciprocităţii în relaţiile diplomatice". Diplomaţia europeană "ar trebui să înţeleagă faptul că susţinerea acordată în mod nechibzuit acţiunilor antiruse din diverse state membre extinde asupra întregii Uniuni Europene responsabilitatea pentru consecinţe, inclusiv din punctul de vedere al măsurilor de retorsiune din partea noastră", a atras atenţia Maria Zaharova.

Anterior, ambasadoarea Rusiei la Sofia a avertizat că misiunea diplomatică din Bulgaria ar putea fi închisă întrucât Guvernul bulgar a refuzat să revină asupra deciziei de a expulza 70 de funcţionari diplomatici ruşi. Decizia Bulgariei, stat membru UE şi NATO, este fără precedent în relaţia cu Rusia, care a fost foarte strânsă până de curând. Uniunea Europeană a exprimat "regret" în legătură cu "ameninţarea nejustificată şi disproporţionată" a Rusiei de a întrerupe relaţiile diplomatice cu Bulgaria. Numeroase state UE au expulzat sute de diplomaţi ruşi în ultimele luni ca reacţie la invazia militară rusă în Ucraina.

UPDATE 21:02 - Premierul ucrainean: Rușii bogați ar trebui să plătească nota de plată pentru reconstrucție

Costul reconstrucției Ucrainei în urma invaziei Rusiei ar putea ajunge la 750 de miliarde de dolari, iar rușii bogați ar trebui să ajute la plata facturii, a declarat luni premierul ucrainean Denys Shmygal, potrivit Reuters, citat de Mediafax. „Credem că principala sursă de redresare ar trebui să fie activele confiscate ale Rusiei și ale oligarhilor ruși”, a declarat el în cadrul unei conferințe în orașul elvețian Lugano, citând estimări potrivit cărora activele rusești înghețate ar valora între 300 și 500 de miliarde de dolari.

„Autoritățile ruse au declanșat acest război sângeros. Ele au provocat această distrugere masivă și ar trebui să fie trase la răspundere pentru aceasta”. Rusia a declarat că „operațiunea sa militară specială” din Ucraina are ca scop demilitarizarea vecinului său sudic și protejarea vorbitorilor de limbă rusă de ceea ce rușii numesc naționaliști. Ucraina și aliații săi occidentali spun că acesta este un pretext nefondat pentru o agresiune flagrantă care are ca scop acapararea de teritoriu.

Opinia lui Shmygal de luni a fost reluată de ministrul britanic de externe Liz Truss, care a declarat că Rusia trebuie să fie trasă la răspundere pentru daunele cauzate de „războiul său îngrozitor", în timp ce Kievul are nevoie, de asemenea, de ajutor pentru a-și reconstrui economia distrusă. „Analizăm opțiunile pentru desfășurarea de active rusești", a declarat Truss pentru Reuters în marja conferinței. „În același timp, facem tot ce putem pentru a reporni economia ucraineană - să scoatem acele exporturi de cereale din Odesa, să ne asigurăm că sprijinim industria și afacerile ucrainene pentru a porni”, a spus ea.

Platforma va cartografia nevoile de investiții și va canaliza resursele, a spus von der Leyen. Aceasta va reuni țări, sectorul privat, societatea civilă, precum și organizații internaționale, cum ar fi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții. Banca Europeană de Investiții, brațul de creditare al Uniunii Europene, propune o structură de finanțare utilizată anterior în timpul pandemiei COVID-19 pentru a ajuta la reconstrucția Ucrainei.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat eforturile de reconstrucție. „A reconstrui Ucraina înseamnă a restabili principiile vieții, a restabili spațiile vieții, a restabili ceea ce îi face pe oameni să fie umani”, a declarat acesta prin videoconferință.

UPDATE 18:46 - Ucraina ar vrea 750 de miliarde de dolari pentru reconstrucţie

Administraţia de la Kiev a susţinut luni că are nevoie de 750 de miliarde de dolari pentru eforturile de reconstrucţie după invazia militară rusă, conform agenţiei Reuters, citată de Mediafax. Premierul Denis Şmigal a declarat la Conferinţa pentru Relansarea Ucrainei, găzduită de Elveţia, că daunele asupra infrastructurii sunt evaluate la 100 de miliarde de dolari. "În prezent, daunele directe asupra infrastructurii Ucrainei se ridică la 100 de miliarde de dolari. Cine va suporta planul de reconstrucţie, evaluat deja la 750 de miliarde de dolari?", a declarat premierul Denis Şmigal.

Administraţia de la Kiev ar vrea ca o sursă principală de finanţare a reconstrucţiei să fie activele confiscate de la oligarhii ruşi. Preşedintele Volodimir Zelenski susţine că reconstrucţia Ucrainei este "o sarcină comună" a ţările democratice. "Reconstrucţia Ucrainei nu este un proiect local. Nu este proiectul unei naţiuni, ci o sarcină comună a întregii lumi democratice, a tuturor ţărilor care spun că sunt civilizate", a afirmat Zelenski la conferinţa din Elveţia, potrivit CNN.

UPDATE 17:17 - Zelenski: Reconstrucţia Ucrainei este ”sarcina comună a întregii lumi democratice”

Reconstrucţia Ucrainei este ”sarcina comună a întregii lumi democratice”, a declarat luni preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în deschiderea Conferinţei Internaţionale de la Lugano, în Elveţia, care urmează să traseze conturul reconstrucţiei ţării sale, aflate în Război cu Rusia, relatează AFP, citat de news.ro. ”Reconstrucţia Ucrainei este sarcina comună a lumii democratice” şi ”contribuţia cea mai importantă la pace în lume”, a declarat Zelenski într-un discurs difuzat prin videoconferinţă în faţa unor reprezentanţi ai ţărilor aliate cu Kievul şi ai multor instituţii internaţionale.

Aproape 1.000 de reprezentanţi ai aliaţilor Ucrainei, unor instituţii internaţionale, dar şi ai sectorului privat se reunesc la Lugano luni şi marţi în vederea schiţării reconstrucţiei ucrainene. Volodimir Zelenski a rămas în ţară, însă premierul Denis Şmîgal, preşedintele Parlamentului Ruslan Stefanciuk şi o delegaţie de 100 de persoane au sosit duminică la Lugano, un oraş cu accente italiene, pe malul lacului omonim, în Alpi. Preşedintele Confederaţiei helvetice Ignazio Cassis, care este alături de premierul ucrainean cealaltă gazdă a Conferinţei, consideră că reconstrucţia şi reformele ”nu sunt în competiţie”.

UPDATE 17:11 - UE va înființa o platformă pentru reconstruirea Ucrainei după război

Uniunea Europeană va înființa o platformă pentru a coordona reconstruirea Ucrainei după războiul cu Rusia, a anunțat luni șefa UE, Ursula von der Leyen. Platforma va analiza necesitățile de investiții, va canaliza resursele și va coordona acțiunile, a declarat Ursula von der Leyen la conferința privind redresarea Ucrainei, desfășurată în orașul elvețian Lugano.

„De la începutul războiului, Uniunea Europeană a mobilizat un sprijin financiar de aproximativ 6,2 miliarde de euro. Și vor veni și mai multe. Ne vom implica substanțial în reconstrucția pe termen mediu și lung", a explicat Ursula von der Leyen. Ea a continuat spunând că UE dorește ca Ucraina să devină membră și că Europa are o responsabilitate specială și un interes strategic de a fi alături de „Ucraina la fiecare pas".

UPDATE 15:47 - Putin felicită trupele ruse pentru 'eliberarea' regiunii Lugansk şi ordonă continuarea operaţiunii în Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin a felicitat luni trupele ruse şi separatiste pentru 'eliberarea' întregii regiuni Lugansk (estul Ucrainei), o etapă importantă pentru Moscova în campania sa militară în Ucraina, şi a ordonat forţelor sale să continue ofensiva în estul Ucrainei, relatează Reuters şi AFP, citat de Agerpres. În cadrul unei întâlniri cu ministrul apărării Serghei Şoigu, de la care televiziunea de stat rusă a difuzat imagini, Putin a declarat că trupele implicate în operaţiunea de capturare a regiunii Lugansk trebuie să se odihnească, pentru a-şi reface capacităţile de luptă, şi că alte unităţi militare trebuie să le înlocuiască pentru a continua lupta.

Forţele ruse 'trebuie să ducă la bun sfârşit misiunile potrivit planurilor deja aprobate', a declarat Vladimir Putin în cursul întrevederii cu Serghei Şoigu, conform imaginilor televizate. 'Sper ca în sectoarele lor totul să decurgă aşa cum s-a întâmplat la Lugansk', a adăugat el. Putin a transmis că-i va decora pe toţi cei care s-au remarcat în luptele pentru cucerirea regiunii Lugansk, promiţând să semneze luni un decret prezidenţial privind conferirea titlului de 'Erou al Rusiei' generalului-colonel Aleksandr Lapin şi comandantului adjunct al Armatei a 8-a din cadrul Districtului federal Sud, Esedull Abacev, pentru rolul lor în luptele din estul Ucrainei, fără alte precizări.

UPDATE 15:33 - Cosmonauții ruși sărbătoresc în spațiu capturarea regiunii ucrainene Lugansk

Cosmonauții ruși aflați la bordul Stației Spațiale Internaționale au sărbătorit luni cucerirea de către Rusia a regiunii Luhansk din estul Ucrainei, o etapă importantă pentru Moscova în acest război. Roscosmos, agenția spațială rusă, a descris capturarea de către Moscova a regiunii Luhansk ca fiind "o zi de eliberare care trebuie sărbătorită atât pe Pământ, cât și în spațiu", potrivit Reuters, citat de Mediafax. Agenția a postat imagini cu cosmonauții Oleg Artemyev, Denis Matveev și Serghei Korsakov zâmbind în timp ce țineau în mâini steagurile reprezentanților Rusiei din estul Ucrainei, autoproclamata Republică Populară Luhansk și Republica Populară Donețk.

"Aceasta este o zi mult așteptată, pe care locuitorii din zonele ocupate din regiunea Luhansk o așteptau de 8 ani", a scris Roscosmos pe aplicația de mesagerie Telegram. "Suntem convinși că data de 3 iulie 2022 va rămâne pentru totdeauna în istoria Republicii (Populare Luhansk)". Rusia a anunțat duminică faptul că forțele ruse și separatiste au obținut controlul total asupra regiunii Luhansk după ce au capturat ultimul său oraș important, Lysychansk. Ucraina, care a promis că va recâștiga teritoriul pierdut, a declarat că trupele sale s-au retras din ultimul bastion rămas în regiune pentru a salva viețile soldaților săi. Kievul a declarat că trupele sale se vor regrupa pentru a lansa o contraofensivă cu ajutorul armelor occidentale cu rază lungă de acțiune.

După ce a fost respinsă în încercarea sa inițială de a cuceri capitala Kiev în februarie, Rusia s-a concentrat pe alungarea forțelor ucrainene din regiunile estice Luhansk și Donețk, unde separatiștii susținuți de Moscova se luptă cu Kievul de la prima intervenție militară a Rusiei în Ucraina, în 2014.

UPDATE 15:31 - Sursă ucraineană: un pod de cale ferată a fost aruncat în aer

Un pod de cale ferată din afara Melitopolului a fost distrus, anunță primarul ucrainean al orașului. Traficul feroviar în zonă este paralizat, potrivit CNN, citat de Mediafax. Un pod feroviar cheie care leagă Melitopolul și Tokmak, orașe ocupate de ruși, a fost aruncat în aer în weekend, a declarat luni primarul exilat al orașului din sudul țării, Ivan Fedorov.

Vorbind în direct la televiziunea ucraineană Rada TV, Fedorov a declarat că duminică traficul feroviar de la Melitopol la Berdiansk a fost „complet paralizat". Presa locală confirmă că podul a fost distrus, dar nu este clar cine este responsabil. Rușii au folosit podul pentru a transporta echipamente militare. Forțele ucrainene au distrus aerodromul din Melitopol duminică dimineața, potrivit lui Fedorov. El a adăugat că incendiul izbucnit la baza rușilor nu fusese stins luni. Trupele rusești au ocupat Melitopol la începutul lunii martie.

UPDATE 14:30 - Ucraina anunţă că a arborat drapelul ţării pe Insula Şerpilor

Forţele armate ucrainene au arborat drapelul ţării pe Insula Şerpilor, după ce forţele ruse s-au retras din acest avanpost strategic, a declarat, luni, un purtător de cuvânt al Comandamentului Sudic al armatei, căpitanul Natalia Humeniuk, relatează CNN, potrivit news.ro.

”Drapelul Ucrainei a fost arborat pe insulă... operaţiunea a fost finalizată, insula a fost returnată în jurisdicţia Ucrainei”, a declarat Natalia Humeniuk, luni, fără a oferi niciun detaliu suplimentar.

Insula Şerpilor se află la aproximativ 48 de kilometri în largul coastei Ucrainei şi este aproape de căile maritime care duc spre Strâmtoarea Bosfor şi Marea Mediterană.

Trupele ruse au părăsit Insula Şerpilor din Marea Neagră, au anunţat săptămâna trecută Forţele Armate ucrainene, după ce au efectuat ceea o operaţiune ”de succes”.

UPDATE 14:10 - Moscova susţine că atacul cu rachete asupra oraşului Belgorod a avut scopul de a provoca Rusia, potrivit purtătoarei de cuvânt a diplomaţiei ruse

Moscova susţine că presupusul atac cu rachete efectuat de forţele ucrainene asupra oraşului Belgorod a avut ca scop provocarea Rusiei, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, relatează CNN, potrivit news.ro.

”Scopul regimului de la Kiev este de a ataca cu arme nedirijate în zonele rezidenţiale ale oraşelor. Înţelegem că aceste acţiuni ale regimului de la Kiev nu au fost doar coordonate cu apărătorii săi occidentali, ci, cel mai probabil, solicitate de aceştia”, a declarat Maria Zaharova într-o declaraţie video duminică.

Ea a subliniat că această abordare a Ucrainei este menită să provoace Rusia ”să lanseze atacuri în scop de răzbunare şi apoi să dezvolte în continuare isteria anti-rusă”.

”Ne-am abţinut până acum să luăm astfel de măsuri, dar vom urmări evoluţiile foarte îndeaproape”, a adăugat ea.

Ministerul rus al Apărării a acuzat Ucraina că a vizat oraşul Belgorod cu trei rachete de tip Tochka-U şi că a folosit drone încărcate cu explozibili pentru a ataca, duminică, oraşul rus Kursk.

Ucraina nu a recunoscut că ar fi fost în spatele atacurilor.

UPDATE 13:20 - Vladimir Putin nu-l va felicita pe Biden de Ziua Independenţei în SUA "din cauza acțiunilor neprietenoase"

Şeful statului rus, Vladimir Putin, nu-l va felicita luni pe preşedintele american Joe Biden de Ziua Independenţei în SUA, ca urmare a acţiunilor ''neprietenoase'' ale Washingtonului la adresa Moscovei, a anunţat Kremlinul, scrie Agerpres.

UPDATE 12:40 - Rusia îşi îndreaptă atenţia spre regiunea Doneţk, în urma controlului obţinut asupra Luganskului, declară şeful administraţiei militare regionale a Luganskului

Principalul obiectiv al Rusiei în războiul din Ucraina va consta în eforturile de a cuceri toată regiunea Doneţk după ce a obţinut controlul deplin al Luganskului, a declarat şeful administraţiei militare regionale a Luganskului Serghii Gaidai, relatează Reuters, potrivit Agerpres..

Serghii Gaidai a declarat pentru Reuters într-un interviu că se aşteaptă ca oraşul Sloviansk şi, în special, oraşul Bahmut să fie atacate în timp ce forţele ruse încearcă să preia controlul deplin asupra a regiunii estice Donbas.

Rusia susţine că a stabilit controlul deplin asupra regiunii Lugansk în urma retragerii forţelor ucrainene din oraşul bombardat Lisichansk.

”În ceea ce priveşte armata, este greşit să părăseşti poziţii, dar nu este nimic critic (în ceea ce priveşte pierderea oraşului Lisichansk). Trebuie să câştigăm războiul, nu bătălia pentru Lisichansk”, a subliniat Gaidai.

Oficialul ucrainean a precizat că retragerea trupelor ucrainene din Lisichanska fost ”centralizată”, indicând că a fost planificată şi ordonată, dar că forţele ucrainene au riscat să fie înconjurate.

”Totuşi, pentru ei (forţele ruse) obiectivul principal este regiunea Doneţk. Sloviansk şi Bahmut vor fi atacate – Bahmut a început deja să fie bombardat foarte puternic”, a conchis el.

UPDATE 11:00 - Australia trimite 34 de vehicule militare în Ucraina

Premierul Australiei, Anthony Albanese, a anunţat după întrevederea sa din Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, că ţara sa va trimite încă 34 de vehicule militare în Ucraina şi va interzice importul de aur rusesc, au informat luni surse oficiale, citate de EFE, noteaza Agerpres.

Ajutorul, în valoare de 99,5 milioane de dolari australieni (65 de milioane de euro), include 14 vehicule pentru transportul trupelor şi 20 de vehicule blindate de tip Bushmaster, potrivit unui comunicat al biroului lui Albanese.

Înaltul oficial australian a făcut acest anunţ după ce s-a întâlnit duminică la Kiev cu preşedintele ucrainean şi a vizitat Bucea, Irpin şi Hostomel, la periferia capitalei Kiev, unde a văzut ''la prima mână distrugerea şi trauma provocată (de Rusia) poporului ucrainean'', potrivit textului oficial.

Australia a alocat totodată fonduri pentru îmbunătăţirea controalelor la frontieră şi a securităţii cibernetice şi a dat undă verde importurilor de produse ucrainene care vor fi scutite de taxe.

Totodată, guvernul condus de Albanese a informat că va sprijini Ucraina în speţa împotriva Rusiei în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie şi va impune noi sancţiuni financiare împotriva a 16 oligarhi ruşi, cărora le va interzice accesul pe teritoriul australian.

De la începerea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie, Australia a alocat circa 388 de milioane de dolari australieni (253,5 milioane de euro) sub formă de ajutor militar, care include 40 de vehicule Bushmaster şi zeci de tunuri M777 Howitzer şi muniţie, la care se adaugă ajutorul anunţat acum de Albanese.

Totodată, Australia a oferit ajutor umanitar Ucrainei, a impus sancţiuni împotriva Rusiei şi a aliatului său Belarus. 

UPDATE 10:40 - O școală din nord-estul Ucraienei a fost atacată cu rachete

O școală din nord-estul Ucrainei a fost distrusă în urma unui atac cu rachete al armatei din Rusia, anunță un oficial ucrainean, potrivit Sky News, scrie Mediafax.

O școală secundară din regiunea nord-estică Harkov a fost lovită de o rachetă, a anunțat luni guvernatorul regiunii, Oleh Synyehubov.

Racheta a lovit clădirea din districtul Shevchenkiv la ora 4, iar salvatorii caută acum în resturile imobilului, a scris Synyehubov pe Telegram.

Guvernatorul a mai spus că rușii „au atacat orașele și satele din Harkov, Izyum și Bogodukhiv" și că mai multe clădiri rezidențiale, clădiri agricole, garaje și alte structuri din regiune au fost distruse în urma bombardamentelor.

Duminică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a lovit „brutal" Harkov, Kramatorsk și Sloviansk cu atacuri cu rachete, soldate cu cel puțin șase morți și 20 de răniți.

UPDATE 10:30 - Lukaşenko afirmă că Belarus este alături de Rusia în campania împotriva Ucrainei

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că ţara sa este alături de Rusia în ofensiva militară din Ucraina, în cadrul angajamentului mai vechi privind un "stat unional", a transmis Reuters duminică, potrivit Agerpres.

Lukaşenko, aflat la putere din 1994, este cel mai apropiat aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin, reaminteşte agenţia. El a permis trupelor ruseşti să folosească teritoriu belarus pentru invadarea Ucrainei.

La o ceremonie de aniversare a eliberării Minskului de către trupele sovietice, în al doilea război mondial, Lukaşenko a anunţat că sprijină cu toată energia ofensiva lui Putin în Ucraina "chiar din prima zi", din 24 februarie.

Într-o înregistrare video difuzată de agenţia de presă oficială BelTA din Belarus, preşedintele ţării afirmă: "Astăzi suntem criticaţi pentru că suntem singura ţară din lume care sprijină Rusia în lupta împotriva nazismului. Susţinem şi vom continua să susţinem Rusia". "Iar cei care ne critică, oare nu ştiu că avem o uniune atât de strânsă cu Federaţia Rusă? (...) Că avem practic o armată unificată. Dar ştiaţi toate acestea. Vom rămâne alături de Rusia Frăţească", adaugă el.

Belarusul s-a angajat într-un "stat unional" cu Rusia de la jumătatea deceniului 1990, însă în ultimul an nu s-au înregistrat progrese în a implementarea planului, iar Lukaşenko a insistat că ţara sa trebuie să îşi păstreze "suveranitatea".

El a devenit tot mai dependent de Kremlin după ce a beneficiat de ajutor rusesc pentru reprimarea protestelor de după realegerea sa în 2020, în urma unui scrutin controversat.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că declaraţia lui Lukaşenko reprezintă un "semnal" şi o evoluţie "periculoasă în primul rând pentru poporul belarus", iar acţiunile guvernului de la Minsk trebuie urmărite îndeaproape. Avându-l alături pe premierul australian Anthony Albanese, liderul de la Kiev a avertizat că Lukaşenko "nu trebuie să târască Belarusul într-un război rusesc de invazie împotriva Ucrainei".

Unii oficiali de la Kiev sugerează că Belarusul s-ar putea implica în curând direct în conflict. Un responsabil din domeniul securităţii aprecia totuşi săptămâna trecută că riscul intrării unor trupe belaruse în Ucraina este redus. Primarul Lvovului, Andi Sadovi, a arătat însă la sfârşitul săptămânii trecute că situaţia de la frontiera ucraineano-belarusă este imprevizibilă şi a convocat o şedinţă a autorităţilor municipale pentru planificarea acţiunilor în caz de escaladare. 

UPDATE 10:30 - Peste 10.000 de locuitori ai oraşului Mariupol se află în închisori ruseşti

Peste 10.000 de locuitori ai oraşului-port ucrainean Mariupol, aflat sub ocupaţie rusă, se află în prezent în închisori sub controlul autoproclamatei Republici Populare Doneţk (RPD), ale cărei autorităţi proruse le-au înlocuit pe cele ucrainene, transmite luni EFE, potrivit Agerpres.

Aceste informaţii au fost date publicităţii duminică noapte pe Telegram de către primăria din Mariupol, ai cărei edili se află în exil, şi au fost preluate luni de agenţiile de presă ucrainene.

''Rezidenţi civili paşnici au fost reţinuţi de ocupanţii (ruşi) şi trimişi în locuri unde sunt privaţi de libertate. Sunt cunoscute câteva închisori de acest tip: două în Olenivka, un centru de detenţie preventivă din (regiunea) Doneţk şi unul în Makiivka'', au declarat sursele citate.

''Persoanele sunt deţinute în condiţii teribile şi inumane, ca într-un lagăr de concentrare. Sunt închise în celule minuscule, de 2 metri pătraţi pe 3, câte 10 persoane'', a menţionat primăria în exil a Mariupol.

Actualii ''locuitori din Mariupol abia dacă primesc apă şi hrană. Nu-i lasă să iasă (din oraş). Nu au acces la servicii medicale normale şi sunt supuşi diverselor forme de tortură, deopotrivă fizică şi psihologică'', a mai avertizat primăria oraşului pe Telegram, care a adresat un apel Comitetului Internaţional al Crucii Roşii şi ONU pentru ca cele două organizaţii să analizeze detenţiile ilegale de civili din oraş.

''Folosiţi toate pârghiile cu putinţă pentru a obţine lista de prizonieri. Asiguraţi-vă că au condiţii de viaţă demne. Şi acţionaţi împreună pentru eliberarea fiecărui locuitor al Mariupol'', a declarat la rândul său primarul în exil al Mariupol, Vadim Boicenko, într-un mesaj postat pe Telegram.

Mariupol, oraş-port la Marea Azov, s-a aflat sub asediu rus timp de aproape trei luni de zile, încă de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie, iar în tot acest timp oraşul a suferit o criză umanitară de proporţii, fără acces la apă potabilă, curent electric şi produse de bază.

După căderea în mâinile ruşilor, oraşul a ajuns să fie administrat de reprezentanţi proruşi ai RPD.

UPDATE 10:20 - CIO va tripla ajutorul său pentru sportivii ucraineni, a anunţat preşedintele Thomas Bach

Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) îşi va tripla ajutorul financiar direct acordat sportivilor ucraineni, pentru ca aceştia să poată concura de la egal la egal cu ceilalţi sportivi la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 şi la JO de iarnă din 2026, a anunţat, duminică, preşedintele forului olimpic internaţional, Thomas Bach, citat de AFP, scrie Agerpres.

Aflat la Kiev, Thomas Bach, care s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, totodată, că "nu a venit momentul" pentru a modifica poziţia CIO, care a recomandat excluderea sportivilor ruşi şi belaruşi de la toate competiţiile sportive internaţionale.

"Noi îi susţinem pe sportivii ucraineni de maniera în care să-i putem vedea la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 şi la Jocurile Olimpice de iarnă din 2026 de la Cortina d'Ampezzo şi Milano, iar drapelul ucrainean să fie cât mai sus", a spus Bach.

"În acest sens, CIO va tripla fondul pe care noi l-am stabilit la începutul invaziei ruse în Ucraina (24 februarie) de la 2,5 la 7,5 milioane dolari, ceea nu este decât contribuţia Comitetului Internaţional Olimpic", a mai adăugat acesta.

Thomas Bach a precizat că ucraineanul Serghei Bubka, fostul star al săriturii cu prăjina şi preşedintele Comitetului olimpic ucrainean, va continua la rândul său lucrările de coordonare pentru strângerea altor fonduri.

"O conferinţă a donatorilor mişcării olimpice, incluzând parteneri şi sponsorii CIO, va fi organizată în cursul acestui an pentru a ajuta la reconstrucţia infrastructurilor sportive ucrainene", a indicat preşedintele CIO.

"Invazia rusă a devenit un şoc crud pentru sporturile din Ucraina. Mulţi sportivi ucraineni s-au alăturat forţelor armate ale Ucrainei pentru a-şi apăra ţara pentru a o apăra pe câmpul de bătălie. 89 de sportivi şi antrenori au murit în lupte, 13 sunt capturaţi", a spus preşedintele Zelenski.

UPDATE 10:00 - Ucraina a predat Moscovei 400 de cadavre ale militarilor ruşi

Guvernul Ucrainei a predat până în prezent cadavrele a peste 400 de militari ruşi căzuţi în luptă, iar Rusia ''le recuperează în secret'', evitând să o facă public pentru ca populaţia să nu vadă acest lucru, a declarat Irina Vereşciuk, viceprim-ministru responsabil cu reintegrarea teritoriilor temporar ocupate ale Ucrainei, pentru presa locală, citată luni de EFE, potrivit Agerpres.

''Am returnat peste 400 de cadavre... Evident că sunt foarte puţine, pentru că ştim că-s mulţi mai mulţi'' militari ruşi morţi în război, a explicat oficialul guvernamental.

Rusia ''nu vrea ca cetăţenii săi să vadă că este predat un număr mare de cadavre. Îşi dă seama ce potenţial exploziv are un astfel de demers'', aşa că ''o face aproape în secret, nu public, şi încearcă să nu ne predea nouă niciun cadavru'', a adăugat ea.

În opinia lui Vereşciuk, lipsa unui acord cu ruşii în această chestiune va crea probleme în viitor.

''Realizăm identificarea şi analiza genetică în conformitate cu protocoalele europene. Rusia nu susţine din principiu protocoalele europene. Se cramponează de practicile sale barbare medievale şi de propriile sale protocoale'', a acuzat Vereşciuk. ''În viitor, aceasta va fi o problemă importantă pentru că testele pe care ei le fac, analizele lor genetice, evident că nu se vor potrivi şi este posibil să nu coincidă cadavrele pe care ni le predau cu listele noastre (cu militarii decedaţi). Este o problemă cu care ne confruntăm, dar ne gândim cum putem s-o rezolvăm'', a adăugat ea.

Potrivit guvernului ucrainean, aproape 36.000 de militari ruşi au murit pe teritoriul Ucrainei de la începerea invaziei ruse, la 24 februarie, o cifră dezminţită de Kremlin. În aproape patru luni de război, ruşii au reuşit practic să obţină controlul asupra întregului est al Ucrainei (zona Donbas) şi al anumitor regiuni din sud aflate în apropierea peninsulei ucrainene Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, notează EFE.

UPDATE 09:20 - Zelenski după ce ruşii au preluat oraşul Lisichansk: Ucraina nu renunţă la nimic

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat după căderea oraşului Lisichansk, ultimul bastion al Kievului în regiunea estică Lugansk, în mâinile ruşilor, că ţara sa ''nu renunţă la nimic'' şi că va reveni în zonele aflate acum sub controlul ruşilor, transmite EFE.

Într-una din recentele înregistrări video postate pe pagina sa de internet, Zelenski se referă la retragerea trupelor Kievului din Lisichansk după asediul rus care a permis forţelor de invazie să deţină practic controlul asupra întregii regiuni din estul Ucrainei.

''Ucraina nu renunţă la nimic. Şi când cineva acolo la Moscova dă informaţii despre regiunea Lugansk, să-şi amintească relatările şi promisiunile făcute înainte de 24 februarie, în primele zile ale acestei invazii, în primăvară şi acum'', a declarat Zelenski, referindu-se la timpul de care au avut nevoie ruşii pentru a reuşi să controleze această regiune, aproape patru luni. ''Să evalueze în mod real ceea ce au obţinut în tot acest timp şi cât au plătit pentru aceasta. Pentru că rapoartele lor actuale se vor transforma în fum, la fel ca cele de dinainte'', a adăugat preşedintele Zelenski.

Armata ucraineană ''avansează gradual în regiunea Harkov, în regiunea Herson (aflată parţial sub controlul ruşilor) şi pe mare: (insula) Şerpilor este un bun exemplu în acest sens. Va veni ziua când vom spune acelaşi lucru despre Donbas'', a subliniat Zelenski.

Iar ''armata noastră îşi retrage oamenii din anumite puncte de pe front unde duşmanul are o mai mare putere de foc, exact asta s-a întâmplat în Lisichansk, iar aceasta înseamnă un singur lucru: vom reveni graţie tacticii noastre, graţie livrărilor crescute de arme moderne'', a avertizat el.

După cucerirea Luganskului şi a unei părţi din regiunea vecină Doneţk, care împreună alcătuiesc provincia Donbas, teritoriu ucrainean revendicat de Moscova, ruşii şi-au creat un culoar care uneşte estul cu sudul şi peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal şi controlată de Kremlin încă din 2014, aminteşte EFE. 

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

UPDATE 09:00 - Participarea Ucrainei la summitul G20 depinde de participarea Rusiei

Ucraina a legat participarea la summitul din Indonezia al G20, care va avea loc în noiembrie, de situaţia militară la momentul respectiv şi de eventuala prezenţă a Rusiei, informează dpa, potrivit Agerpres.

"Participarea noastră depinde de Federaţia Rusă, dacă va fi acolo", a declarat duminică la Kiev preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski agenţiei Interfax Ucraina, preluată de dpa.

Preşedintele indonezian Joko Widodo, care va fi gazda evenimentului, l-a invitat pe Zelenski cu ocazia vizitei la Kiev de săptămâna trecută, într-o încercare de mediere cu Moscova.

"I-am spus preşedintelui Indoneziei că suntem recunoscători pentru invitaţie, dar avem o problemă de securitate", a spus Zelenski, adăugând că se îndoieşte de participarea multor ţări la summit, în caz că Rusia intenţionează să fie prezentă.

Preşedintele ucrainean a mai arătat că, dacă forţele ruse continuă să comită împotriva civililor din ţara sa atrocităţi cum au fost execuţiile de la Bucea, de lângă Kiev, Rusia va trebui să se confrunte cu o "izolare completă".

Una din priorităţile summitului din insula indoneziană Bali urmează să fie problema securităţii alimentare mondiale.

Preşedintele rus Vladimir Putin a indicat deja că intenţionează să participe la reuniunea G20, grup din care fac parte statele cu cele mai mari economii din lume. Nu este însă clar dacă el are în vedere să intervină prin videoconferinţă sau să se prezinte personal. 

UPDATE 08:50 - Ucraina îşi va stabili priorităţile pentru reconstrucţie la un summit cu donatorii

Guvernul Ucrainei urmează să îşi prezinte luni, în premieră, priorităţile pentru reconstrucţia ţării după războiul cu Rusia, la o reuniune cu reprezentaţii a circa 40 de state donatoare, în oraşul elveţian Lugano, transmite dpa, potrivit Agerpres.

La dialog vor participa şi diferite organizaţii internaţionale şi instituţii financiare şi se aşteaptă un acord privind atribuirea activităţilor viitoare.

Pentru finanţarea reconstrucţiei infrastructurii ucrainene distruse vor fi necesare sute de miliarde de euro, arată dpa.

O declaraţie la finalul conferinţei va consemna cele mai importante principii ale proiectului.

Printre cei care vor fi prezenţi la Lugano se numără vicepremierul Ucrainei, Denis Şmihal, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski li se va adresa participanţilor prin videoconferinţă, de la Kiev.

"Ucraina este o ţară uriaşă, au fost multe distrugeri (...) planificarea şi coordonarea reconstrucţiei trebuie să înceapă cât mai curând", a declarat agenţiei dpa şeful departamentului extern al Băncii Europene de Investiţii (EIB), Markus Berndt. Ucraina are nevoie de ajutor urgent pentru asigurarea serviciilor de bază, cum ar fi alimentarea cu apă potabilă, canalizarea, eliminarea deşeului, energia şi accesul la internet, în vederea stabilizării macroeconomice, a explicat el.

"Avem nevoie de investiţii, altfel economia se va prăbuşi complet şi vom rămâne fără cel mai important pilon pentru reconstrucţie", a mai spus oficialul EIB. "Desigur, o alimentare cu apă poate fi distrusă din nou pe timp de război. Dar dacă nu ne asigurăm că oraşele pot funcţiona din nou şi oamenii pot trăi în ele, costurile pe termen lung vor fi mult mai ridicate decât dacă finanţăm de două ori o alimentare cu apă".

UPDATE 08:30 - Olaf Scholz spune că războiul ar putea dura mult timp, pentru că Putin l-a pregătit mai demult

Decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a declanşa o invazie asupra Ucrainei vecine a fost luată cu mult timp înainte, potrivit cancelarului federal german Olaf Scholz, informează duminică dpa, potrivit Agerpres.

"Cred că decizia de a declanşa acest război a fost luată cu un an înainte ca el să fi început şi poate chiar mai devreme, pentru că (Vladimir Putin) s-a pregătit pentru aceasta", a spus liderul german într-un interviu pentru postul american CBS, publicat integral duminică. "Astfel, el (Putin) va putea continua cu războiul cu adevărat mult timp", a adăugat Scholz.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

UPDATE 07:00 - Ucrainenii anunţă că se retrag din Lisichansk

Armata ucraineană a anunţat că soldaţii săi s-au retras din Lisichansk, oraş-cheie din estul Ucrainei care se confruntă de mai multe săptămâni cu un violent asalt al trupelor ruse, informează duminică AFP, scrie Agerpres.

"Pentru a proteja vieţile apărătorilor ucraineni, a fost luată decizia de a ne retrage" din oraş, a anunţat statul-major al forţelor armate ucrainene într-un comunicat, subliniind" superioritatea multiplă" a armatei ruse pe plan material.

Cu puţin timp înainte de acest anunţ, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că Lisichansk reprezintă "situaţia cea mai dificilă şi mai periculoasă" pentru Ucraina. "Nu avem avantaj acolo, este adevărat. Acesta este punctul nostru slab, însă în alte locuri noi avansăm", a afirmat el, adăugând totodată că "luptele continuă în suburbiile" acestui oraş.

Cucerirea oraşului Lisiciansk, în estul Ucrainei, i-ar permite Moscovei să controleze întreaga regiune Lugansk şi trupelor ruse să ameninţe Sloviansk şi Kramatorsk, alte două oraşe importante din regiunea industrială Donbas aflate sub control ucrainean.

Duminică, ministrul apărării al Federaţiei Ruse, Serghei Şoigu, a afirmat că forţele ruse controlează deja întreaga regiune Lugansk după ce au cucerit Lisiciansk, aflat de săptămâni de zile în centrul unor lupte intense.

UPDATE 07:00 - Londra anunţă măsuri de sprijin pentru reconstrucţia Ucrainei

Ministrul britanic de externe, Liz Truss, va prezenta luni un vast plan de sprijin pentru a ajuta Ucraina pe termen lung şi a participa la reconstrucţia ţării odată ce războiul cu Rusia se va termina, transmite AFP.

În cursul Conferinţei pentru Reconstrucţia Ucrainei de la Lugano, în Elveţia, Liz Truss va expune planurile Marii Britanii pentru a sprijini ţara pe termen scurt, prin ajutor umanitar, dar şi pe termen mai lung pentru a relansa economia ucraineană prin furnizarea de expertiză financiară şi economică britanică, a indicat duminică ministerul său într-un comunicat.

Londra va sprijini în special reconstrucţia oraşului şi a regiunii Kiev, la cererea preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, a precizat Foreign Office.

Marea Britanie intenţionează, de asemenea, să colaboreze cu Kievul şi aliaţii săi pentru a găzdui conferinţa pentru relansarea Ucrainei în 2023 şi va deschide un birou la Londra pentru a ajuta la coordonarea acestor eforturi.

"Redresarea Ucrainei după războiul de agresiune al Rusiei va fi un simbol al puterii democraţiei asupra autocraţiei. Acest lucru îi va arăta lui Putin ca încercările sale de a distruge Ucraina au avut ca rezultat doar o naţiune mai puternică, mai prosperă şi mai unită", a declarat şefa diplomaţiei britanice înaintea conferinţei.

"Am fost în frunte în ceea ce priveşte susţinerea Ucrainei în timpul războiului şi vom continua să fim în frunte în sprijinirea planului de reconstrucţie şi dezvoltare al guvernului ucrainean", a spus ea.

Miercuri, guvernul britanic a anunţat deblocarea unui miliard de lire sterline (1,16 miliarde de euro) în ajutor militar suplimentar Ucrainei pentru a răspunde invaziei ruse, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană şi drone.

Aceste noi fonduri vor ridica ajutorul militar britanic acordat Kievului la 2,3 miliarde de lire sterline, reaminteşte AFP. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰