Antena Meniu Search
x

Curs valutar

Video În 1987, Mihail Gorbaciov venea la Bucureşti pentru a-l convinge pe Ceauşescu de nevoia unei schimbări. Peste 2 ani, urmau Revoluţia şi căderea Cortinei de Fier

Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice, a murit. Avea 91 de ani. Apreciat şi lăudat de Occident, dar dispreţuit în Rusia, politica promovată de Gorbaciov a dus la eliberarea zonei noastre de comunism şi a pus capăt Războiului Rece. Mulţi ruşi nu l-au iertat niciodată pentru prăbuşirea Uniunii Sovietice, despre care Vladimir Putin spune că este cea mai mare tragedie a secolului. În istoria României rămâne drept liderul care a contribuit decisiv la dispariţia regimului Ceauşescu.

de Redactia Observator

la 31.08.2022 , 21:47

"Ultimul secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, primul şi singurul preşedinte al Uniunii Sovietice a murit după o boală lungă, la 91 de ani", a spus Maria Sittel, prezentatoare TV. Un anunţ sec, care a început cu mesajul de condoleanţe al lui Vladimir Putin. Aşa a fost prezentată vestea morţii lui Mihail Gorbaciov ruşilor. Tot mai rar văzut în public, mai ales de la revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, în 2012, "Gorbi" aşa cum era alintat de Occident, s-a născut într-o familie săracă din sudul Rusiei. A studiat dreptul, iar la 21 de ani s-a înscris în Partidul Comunist. În martie 1985, devine secretar general al partidului şi, implicit lider al Uniunii Sovietice.

În 1987, Gorbaciov venea la Bucureşti ca să-l convingă pe Nicolae Ceauşescu că sistemul sovietic trebuie să se reformeze 

Energic şi carismatic, Gorbaciov a încercat să se apropie de oamenii obişnuiţi. Era şi uşor de recunoscut, după semnul distinctiv pe care îl avea pe frunte. L-a ajutat şi soţia, Raisa, care-l însoţea peste tot. "Glasnost" – deschidere – şi "Perestroika" – restructurare – aveau să devină simboluri ale erei Gorbaciov, dar şi începutul sfârşitului pentru Uniunea Sovietică. Un an mai târziu, a avut de înfruntat un dezastru fără precedent pentru omenire. "Am fost loviţi de un mare ghinion. La centrala de la Cernobîl a avut loc un accident", spunea Mihail Gorbaciov în 1986.

Vezi și

Accidentul de la Cernobîl este cel care l-a convins că este nevoie şi de mai multă transparenţă. Alături de preşedintele american Ronald Reagan a pus capăt cursei înarmării dintre cele două mari puteri militare ale lumii. În 1987, cei doi au semnat un tratat pentru controlul şi reducerea armelor nucleare. În 1987, Gorbaciov venea la Bucureşti ca să-l convingă pe Nicolae Ceauşescu că sistemul sovietic trebuie să se reformeze. Fără succes. Doi ani mai târziu, cade Cortina de Fier. De altfel, cei doi s-au mai întâlnit şi în 1989.

Pe acelaşi subiect

"Pe 22 decembrie, de dimineaţă, a fost oprită activitatea industrială la uzinele din Bucureşti. coloane de muncitori şi studenţi s-au adunat în centrul oraşului. În drumul lor spre centru, au trecut pe lângă ambasada URSS şi au strigat lozinci - "Armata e cu noi", "Poporul e cu noi". Locuitorii oraşului i-au salutat pe demonstranţi", spunea Mihail Gorbaciov, ultimul lider al URSS. Rând pe rând, regimurile comuniste din Europa de Est s-au destrămat, fără ca Moscova să intervină militar. "Nu vom uita niciodată că perestroika a făcut posibilă stabilirea democraţiei în Rusia. Şi această democraţie a devenit posibilă şi în Europa şi a făcut posibilă reunificarea Germaniei şi căderea Cortinei de Fier", a declarat Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.

Succesul de pe scena politică internaţională nu s-a regăsit şi pe plan intern. A moştenit o ţară cu o economie în declin, care a dus la tensiuni sociale şi politice uriaşe şi în final la prăbuşirea imperiului sovietic şi a propriului regim, în decembrie 1991. Însă mulţi dintre ruşi îl consideră vinovat pentru destrămarea URSS. În mesajul de condoleanţe, chiar Vladimir Putin a spus că "romantismul" lui Gorbaciov cu privire la posibilitatea unei apropieri între Rusia şi Occident nu se justifică. Totuşi, Gorbaciov a criticat în ultimii ani ceea ce el numea politica arogantă a Statelor Unite şi intenţia de a construi un imperiu al Occidentului.

"Cred că dorinţa NATO ca Ucraina să devină parte a Alianţei nu ajută. Va provoca o reacţie din partea Rusiei", a declarat în 2014, Mihail Gorbaciov. În 1990, a primit premiul Nobel pentru pace, iar o parte din bani a donat-o pentru lupta împotriva cancerului. Şapte ani mai târziu, în Piaţa Roşie din Moscova, a filmat o reclamă pentru un celebru lanţ de pizzerii care tocmai intra pe piaţa rusă. Reclama a fost difuzată la nivel internațional, dar nu și în Rusia.

Redactia Observator Like

Observator  - Despre oameni, știrile așa cum trebuie să fie.

Comentarii


Întrebarea zilei
Vei merge la vot în turul 2 al alegerilor prezidențiale?
Observator » Ştiri externe » În 1987, Mihail Gorbaciov venea la Bucureşti pentru a-l convinge pe Ceauşescu de nevoia unei schimbări. Peste 2 ani, urmau Revoluţia şi căderea Cortinei de Fier