Ce prevede pactul de securitate Ucraina - Uniunea Europeană. Nu este identic cu acordul de apărare reciprocă NATO

Uniunea Europeană şi două dintre statele sale membre, Lituania şi Estonia, au semnat joi acorduri de securitate cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în cadrul unui summit la Bruxelles. Acordul cu UE stabileşte angajamentul blocului de a ajuta Ucraina în nouă domenii ale politicii de securitate şi apărare, inclusiv livrări de arme, instruire militară, cooperare în industria de apărare şi deminare, potrivit proiectului consultat de Reuters.

Pe lângă noi planuri pentru o cooperare mai strânsă între industria de apărare din Ucraina şi UE, acordul conţine şi o nouă procedură de consultare în situaţii de criză. În cazul în care Rusia va ataca din nou Ucraina după actuala invazie sau foloseşte arme nucleare în timpul războiului în curs, UE şi Ucraina trebuie să organizeze consultări de urgenţă în termen de 24 de ore, la cererea oricărei dintre cele două părţi, pentru a discuta despre un posibil sprijin, informează agenţia dpa.

Documentul reafirmă disponibilitatea tuturor statelor membre de a consolida sancţiunile UE împotriva Rusiei, de a combate încercările de eludare a acestora şi de a coopera în vederea contracarării ameninţărilor hibride şi cibernetice şi a asigurării liberei navigaţii în Marea Neagră şi Marea Azov. Conform acordului, Bruxelles-ul va deschide un Birou al UE pentru inovare în domeniul apărării la Kiev şi va coopera cu Ucraina în industria de apărare.

Pactul - împreună cu documentele semnate cu Lituania şi Estonia - este menit să completeze alte acorduri similare încheiate între Ucraina şi aliaţii săi. Ucraina a semnat anterior alte 17 acorduri de securitate bilaterale similare, printre care cu SUA, Franţa, Germania, Regatul Unit şi Japonia, care oferă garanţii de securitate.

Oficialii spun că acordurile nu sunt identice cu pactul de apărare reciprocă dintre ţările NATO, ci reprezintă promisiuni de a furniza Ucrainei arme şi alte ajutoare pentru a-şi consolida propria securitate până la o eventuală aderare la Alianţa Nord-Atlantică şi a descuraja orice invazie viitoare.

Potrivit unui comunicat al preşedinţiei ucrainene, acordul cu Uniunea Europeană este valabil pe o perioadă de zece ani. "Pentru prima dată, aceste acorduri stabilesc un angajament multilateral, pe termen lung, al tuturor celor 27 de state membre ale UE de a oferi Ucrainei un sprijin larg în toate domeniile-cheie: asistenţă militară, financiară, umanitară şi politică timp de zece ani. În acelaşi timp, documentul stabileşte angajamente pe termen lung de sprijinire a ţării noastre (Ucraina - n.r.) până la aderarea sa la UE, precum şi disponibilitatea Uniunii Europene şi a statelor sale membre de a sprijini Ucraina pe calea aderării", se arată în comunicatul ucrainean.

Pe 13 iunie, SUA și Ucraina au încheiat un acord bilateral de securitate, tot pe zece ani. Documentul prevede cooperarea în domeniul informațiilor și consolidarea industriei ucrainene de apărare, ajutor militar și instruirea soldaților ucraineni de către americani, dar Washingtonul nu va trimite trupe în Ucraina. De asemenea, presa din SUA relatează că acordul poate fi anulat de viitoarele administrații, "prin transmiterea unei notificări scrise prin canale diplomatice", în cazul în care Biden nu va obține un nou mandat.

Zelenski, convins că Franţa îşi va menţine sprijinul pentru Ucraina şi după alegeri

Volodimir Zelenski s-a declarat convins că noul guvern francez ce va rezulta după alegerile legislative îşi va menţine sprijinul pentru Ucraina în faţa agresiunii ruse. Aceste declaraţii intervin în condiţiile în care alegerile prevăzute pentru 30 iunie şi 7 iulie în Franţa ar putea aduce la putere partidul de extremă dreapta Adunarea Naţională (RN), criticat adesea pentru apropierea sa de regimul lui Vladimir Putin.

"Credem că francezii vor continua să sprijine Ucraina, indiferent de situaţia politică", a declarat Zelenski în acest comentariu scris adresat AFP. "De asemenea, prin voinţa poporului francez, viitorul guvern va continua să susţină pe deplin Ucraina, atât pe câmpul de luptă", cât şi în aderarea ei la UE, a continuat Zelenski.

Salutând Franţa pentru "solidaritatea sa de nezdruncinat" de la începutul invaziei ruse în februarie 2022, Zelenski s-a declarat încrezător că noul guvern francez îşi va păstra independenţa faţă de Rusia şi va rămâne fidel valorilor europene. "Suntem convinşi că următorul guvern (francez) va fi independent de agresorul rus şi va rămâne ataşat valorilor europene şi unei Europe puternice şi unite, chiar Europa pe care Ucraina o apără împotriva tiraniei ruse", a adăugat preşedintele Zelenski.

După alegerile legislative, preşedintele francez Emmanuel Macron, un susţinător al lui Volodimir Zelenski, riscă să aibă un prim-ministru de extremă dreapta ce ar putea revizui amploarea ajutorului militar furnizat Kievului. După ce a încercat să medieze între Kiev şi Moscova la începutul războiului şi mai ales a îndemnat să nu fie "umilită" Rusia, preşedintele Macron s-a metamorfozat în fervent susţinător al Ucrainei în faţa ameninţării ruse în Europa, îndemnând alte state, în special Germania, să-şi întărească sprijinul pentru Kiev.

Astfel, în februarie, Macron a deschis dezbaterea asupra trimiterii de soldaţi occidentali în Ucraina, refuzând să excludă această opţiune. Această idee a fost întâmpinată cu răceală de puterile europene, însă unii aliaţi - în special Republica Cehă, Polonia şi statele baltice - au aprobat-o.

Preşedintele partidului de extremă dreapta Adunarea Naţională, Jordan Bardella, ce ar putea deveni viitorul şef al guvernului Franţei, se opune trimiterii de trupe franceze în Ucraina, precum şi livrării de "rachete cu rază de acţiune lungă" ce ar permite armatei ucrainene să lovească teritoriul rus

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰