Ce ascunde declaraţia lui Putin despre armistiţiu: joacă la cacealma, avea trei opţiuni şi a ales a treia variantă

Președintele rus, responsabil pentru invadarea neprovocată a Ucrainei, a reacționat joi, folosind o tactică clasică a Moscovei față de planul SUA privind o încetare imediată și necondiționată a focului, pe care administrația americană l-a constrâns să-l accepte, relatează CNN. Putin a formulat o serie de probleme și noi cerințe, inacceptabile pentru Ucraina, însă ele par concepute pentru a-l ademeni pe președintele american care vrea un succes diplomatic rapid.

Putin nu a respins propunerea lui Trump. Dimpotrivă, a numit-o "corectă și importantă" și a declarat că o susține "în principiu". Totodată, liderul rus a avut grijă să nu îl supere pe președintele american, care a oferit deja mai multe concesii Moscovei, inclusiv acceptarea ideii că Ucraina nu va adera niciodată la NATO.

Însă obiecțiile lui Putin și apelurile sale pentru noi discuții, inclusiv cu Trump, par o încercare de a câștiga timp, în timp ce trupele ruse avansează și împing forțele ucrainene din regiunea Kursk, una dintre puținele monede de schimb pe care Kievul le putea folosi în viitoarele negocieri de pace, atrage atenţia CNN. 

Putin a ridicat, de asemenea, întrebări privind mecanismele de monitorizare a încetării focului și dacă Ucrainei i se va permite să se rearmeze în timpul acestei pauze a luptelor. Limbajul său sugerează că vrea să impună un acord care să asigure dominația Rusiei.

În plus, Putin a vorbit despre necesitatea de a aborda "cauzele fundamentale" ale războiului - o expresie folosită de Kremlin pentru a masca nemulțumirile Moscovei, inclusiv existența unui guvern democratic la Kiev și extinderea NATO în fostele state comuniste, precum Polonia și România, a arătat CNN.

Tactica clasică a Moscovei: tergiversare și condiții imposibile

Răspunsul Kremlinului se înscrie în strategia diplomatică obișnuită, menită să ducă negocierile într-un proces lung și epuizant, adăugând condiții care să permită Rusiei să-și urmărească obiectivele strategice fără presiune. Evenimentele de joi au demonstrat cât de dificil va fi pentru administrația Trump să convingă Rusia să își modereze poziția și să intre în negocieri reale privind încetarea focului.

În timp ce Rusia adoptă o atitudine de a trage de timp, Trump pare nerăbdător să obțină o victorie diplomatică, în contextul unor tulburări economice cauzate de politicile sale comerciale, care au declanșat scăderi pe piețele bursiere. "Cred că vom ajunge la un acord. Vrem să punem capăt acestui conflict", a spus Trump joi, într-un val de optimism care contrastează puternic cu realitatea geopolitică.

Trump, optimist în ciuda refuzului lui Putin

Trump a reacționat pozitiv la declarațiile lui Putin, spunând că "a făcut o declarație foarte promițătoare, dar incompletă".  "Acum vom vedea dacă Rusia este cu adevărat dispusă să meargă mai departe. Dacă nu, va fi un moment foarte dezamăgitor pentru lume.", a completat el. 

"Dacă punem declarația lui Putin pe o scară între "nu" și "da", el se află exact la mijloc", a declarat amiralul James Stavridis, fost comandant suprem al NATO în Europa, pentru CNN. "Putin îi va oferi lui Trump câteva concesii minore, dar își va continua propriile obiective strategice."

Trump a repetat joi ideea că "între SUA și acest război există un ocean", sugerând că impactul direct asupra Americii ar fi limitat. Însă statele europene au o perspectivă diferită. "Sunt pesimist și sceptic în privința intențiilor Rusiei și a dorinței sale de a ajunge la o pace justă și durabilă", a declarat ministrul leton al Apărării, Andris Sprūds, pentru CNN. "Moscova folosește tactica sa obișnuită - împărțirea conflictului în etape și obținerea de câștiguri treptate."

Trump speră la o realizare istorică, dar Putin nu pare dispus să cedeze

Dacă Trump reușește să obțină un acord de pace sustenabil în Ucraina, acesta ar putea fi una dintre cele mai mari realizări ale președinției sale și chiar l-ar putea aduce în discuție pentru Premiul Nobel pentru Pace. Totuși, Moscova nu dă semne că ar împărtăși această viziune. În timp ce Joe Biden a mobilizat eficient alianța occidentală pentru a sprijini Ucraina, administrația Trump pare să încline spre concesii față de Rusia, susţine CNN. 

De la revenirea sa la Casa Albă, Trump a redus sprijinului militar pentru Ucraina în încercarea de a forța Kievul să accepte un armistițiu rapid; a oprit schimbul de informații între serviciile americane și Ucraina şi a oferit Rusiei semnale că ar putea obține concesii teritoriale dacă se angajează într-un acord de pace. Aceste măsuri au transmis un mesaj clar Kievului: Trump este dispus să pună capăt războiului în condițiile sale.

Până acum, Putin nu a făcut nicio concesie majoră. Dimpotrivă, el continuă să solicite recunoașterea anexării teritoriale și să impună condiții dure Ucrainei.

În al doilea său mandat, Trump a adoptat o atitudine ostilă față de aliații SUA, părând totodată dispus să facă concesii Kremlinului. Acest lucru ridică întrebări îngrijorătoare, concluzionează CNN: Dacă Putin cere înlăturarea lui Zelenski ca parte a unui acord de pace, cum ar reacționa Trump? Ce se va întâmpla dacă Rusia cere retragerea trupelor NATO din Europa de Est? Întrebarea esențială rămâne: Negociază Trump cu Putin sau liderul rus îl manipulează?

Financial Times: Putin pune condiții dure pentru încetarea focului

Financial Times subliniază că Putin cere concesii teritoriale majore din partea Ucrainei (recunoașterea anexării Crimeei și a altor teritorii), restricții asupra armatei ucrainene și garanții că Ucraina nu va adera niciodată la NATO. De asemenea, Putin vrea să stabilească cine va monitoriza armistițiul, încercând astfel să modeleze acordul în favoarea Rusiei. Reacția lui Trump sugerează că SUA sunt dispuse să negocieze în continuare, în timp ce Moscova joacă un joc strategic pentru a obține cât mai multe concesii.

Ce vrea Putin? Recunoașterea anexării de către Rusia a celor patru regiuni din sud-estul Ucrainei și a peninsulei Crimeea, retragerea trupelor ucrainene din aceste zone, angajamentul Ucrainei de a nu adera la NATO, limitarea capacităților militare ale Ucrainei,   protecții speciale pentru vorbitorii de limbă rusă şi alegeri anticipate pentru înlocuirea președintelui Volodimir Zelenski. De asemenea, Putin a reiterat solicitarea sa privind o revenire la granițele NATO de dinainte de Războiul Rece, susținând că extinderea alianței spre est a forțat Rusia să invadeze Ucraina în 2022.

Elina Ribakova, analist la Institutul Peterson pentru Economie Internațională, consideră că Putin nu dorește să pară că obstrucționează negocierile lui Trump, dar nici nu simte presiunea de a renunța la "cererile sale maximaliste". "Rusia joacă un joc periculos cu SUA, încercând să impună o "încetare a focului necondiționată", care, în realitate, este extrem de condiționată."

Putin a sugerat, de asemenea, că Moscova și Washingtonul discută un posibil acord privind aprovizionarea cu gaze naturale a Europei. Financial Times a scris pe 1 martie că Matthias Warnig, un apropiat al lui Putin, încearcă să reactiveze proiectul gazoductului Nord Stream 2 cu sprijinul unor investitori americani. "Dacă SUA și Rusia ajung la un acord energetic, conducta de gaz pentru Europa va fi asigurată. Acest lucru va fi benefic pentru Europa, deoarece va primi gaz rusesc ieftin", a spus Putin joi. 

The Telegraph: Putin folosește tactici clasice de negociere pentru a bloca armistițiul

The Telegraph argumentează că Putin folosește o strategie tipică diplomației ruse - fragmentarea fiecărei propuneri în detalii infinite pentru a bloca negocierile și a câștiga timp. Rusia va continua să lupte atât timp cât are avantaj pe câmpul de luptă, iar dacă Occidentul nu adoptă o poziție dură (inclusiv sancțiuni severe), Putin va continua să tragă de timp și să impună condiții inacceptabile. În plus, SUA riscă să repete greșelile trecutului, permițând Rusiei să folosească tactici de amânare pentru a câștiga teren în negocieri.

Vladimir Putin avea trei opțiuni: să accepte oferta de încetare a focului, cedând însă avantajul pe câmpul de luptă; să o respingă, riscând să-l supere pe Donald Trump; sau să tergiverseze, astfel încât să poată continua războiul cât mai mult posibil. A ales varianta a treia, explică The Telegraph.  Lăudându-l pe președintele SUA și ideea de a opri războiul, Putin speră să rămână în grațiile lui Trump. El va încerca să pară cooperant, blocând totodată negocierile și folosindu-se de realitatea de pe teren pentru a obține cât mai multe concesii posibile.

Trump și echipa sa se confruntă acum cu un test al nervilor și de credibilitate. Ar putea ignora pretextele lui Putin și să îi ceară să ordone imediat încetarea focului. Asta ar presupune adoptarea aceleași atitudini ferme pe care administrația Trump a avut-o față de Volodimir Zelenski. O astfel de mișcare ar putea include aplicarea pachetului de sancțiuni "devastatoare" pe care senatorul Lindsey Graham l-a promis dacă Rusia nu se conformează.

Putin este departe de a fi invincibil. Rusia pierde peste 1.000 de soldați pe zi, economia ei este supraîncălzită și, pe traiectoria actuală, se va confrunta cu probleme serioase până în 2026. Dacă americanii vor acționa cu fermitate, probabil că Putin va da înapoi,  speculează jurnalistul britanic Roland Oliphant. 

Însă există riscul ca Washingtonul să cadă în capcana negocierilor interminabile inițiate de Putin, repetând greșelile președinților americani de dinaintea lui Trump, începând cu Barack Obama. Putin și-a dezvăluit deja strategiile pentru viitoarele discuții. El a susținut că trupele ucrainene sunt încercuite în Kursk și nu au decât două opțiuni: moartea sau capitularea, îndemnând guvernul ucrainean să "țină cont de soarta lor".

Liderul de la Kremlin susține că Rusia deține inițiativa și pe alte fronturi, ridicând implicit întrebarea: "De ce ar trebui Rusia să oprească acum luptele?". Mesajul este clar: dacă Occidentul vrea încetarea războiului, trebuie să ofere concesii semnificative la schimb.

Putin a mai ridicat problema monitorizării încetării focului: cine o va asigura, cine va urmări respectarea armistițiului și cine va fi tras la răspundere în caz de încălcare? Această dezbatere ar putea dura zile sau chiar săptămâni. Se va forma o forță de menținere a păcii? Vor fi patrule neînarmate? Sub ce organizație internațională? Din ce țări ? Cu ce mandat?

El a cerut, de asemenea, ca Ucraina să fie împiedicată să mobilizeze trupe sau să redistribuie arme în timpul armistițiului de 30 de zile. Acest lucru ar priva Kievul de posibilitatea de a se apăra împotriva unui nou atac rusesc. Pentru Ucraina, acest scenariu este un deja vu. În 2014 și 2015, Putin a folosit de două ori încercuirea forțelor ucrainene pentru a impune acorduri de încetare a focului favorabile Moscovei.

Ultima dată, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a trimis observatori neînarmați pentru a număra exploziile și a măsura dimensiunea craterelor. Însă ei nu au putut opri războiul, deoarece au fost în mod constant induși în eroare.

De exemplu, în 2014, Rusia a acceptat "formal" să permită observatorilor OSCE să monitorizeze punctele de control de la frontieră pentru a dovedi că nu trimite trupe și arme în Ucraina. În realitate, Kremlinul i-a limitat la un singur punct vamal, în timp ce transporta tancuri și lansatoare de rachete pe rute ocolitoare. Printre echipamentele astfel introduse s-a numărat și sistemul de rachete care a doborât avionul MH17.

Dacă luptele nu se vor opri în viitorul apropiat, Putin va încerca să atragă SUA într-un joc al diplomației de fațadă, folosindu-se de forța militară pentru a forța concesii majore și pregătindu-se să dea vina pe Ucraina dacă - sau, mai degrabă, când - negocierile sau armistițiul vor eșua. Acum, mingea este în terenul lui Trump, concluzionează The Telegraph.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰