Video Ce ajutor a obţinut Zelenski de la bulgari înainte de summitul NATO. Liderul de la Kiev s-a lovit şi de unele refuzuri

Pentru a ajunge la Sofia, Volodimir Zelenski a mers mai întâi cu trenul la Chişinău. De aici, a fost preluat cu avionul pe care noul guvern al Bulgariei l-a trimis după el. S-a întâlnit apoi cu preşedintele şi premierul ţării. Iniţial nu era clar dacă Zelenski va fi primit de Rumen Radev.

Liderul de la Sofia, un fost pilot de vânătoare şi fost şef al forţelor aeriene bulgare, este considerat pro-rus şi ar fi acceptat să-l primească pe Zelenski la presiunile noului Guvern. Zelenski spera să-l convingă pe Radev să-i dea muniţie. S-a lovit însă de un refuzul categoric al liderului bulgar.  

Oficialii bulgari şi-au luat însă angajamentul de a participa la reconstrucţia post-război a Ucrainei, iar parlamentul bulgar a adoptat o rezoluţie prin care îşi declară sprijinul pentru aderarea ţării la NATO. "Bulgaria va continua să facă presiuni pentru primirea Ucrainei în aceste două organizaţii", a declarat Nikolai Denkov, premierul Bulgariei

Vezi și

"Ucraina nu va uita niciodat ajutorul acordat în momente atât de dificile pentru noi, în care luptăm pentru viaţă şi oameni ne mor", a spus Volodimir Zelenski.

Volodimir Zelenski şi Nikolai Denkov nu au precizat ce arme şi muniţii ar urma să cuprindă ajutorul militar convenit

Volodimir Zelenski şi noul premier bulgar pro-european Nikolai Denkov nu au detaliat în faţa presei ajutorul militar convenit, nu au precizat ce arme şi muniţii ar urma să cuprindă. Zelenski a vorbit doar despre un "pachet defensiv, nu unul ofensiv", menţionând de asemenea că acesta cuprinde şi artileria. Ajutorul include de asemenea instrucţie şi asistenţă medicală pentru soldaţii ucraineni răniţi.

Bulgaria este o mare producătoare de muniţii, compatibile în special cu armele de concepţie sovietică aflate în dotarea armatei ucrainene. Tema ajutorului militar pentru Ucraina este un subiect controversat în Bulgaria, ţară cu legături tradiţionale puternice cu Rusia. În timp ce fostul premier filo-occidental Kiril Petkov (demis anul trecut prin moţiune de cenzură) a susţinut puternic oferirea de ajutor militar Ucrainei, preşedintele Rumen Radev s-a opus.

În ciuda acestei opoziţii a preşedintelui, guvernul bulgar a livrat Ucrainei încă din primele zile ale invaziei ruse arme şi muniţii, dar prin intermediul unor state terţe, iar de atunci industria bulgară de armament lucrează la capacitate maximă şi a avut anul trecut exporturi record de circa patru miliarde de euro.

"Nu putem sta cu braţele încrucişate în faţa a ceea ce se întâmplă la numai sute de kilometri de frontierele noastre", a motivat noul premier Nikolai Denkov acordul său ca Ucraina să fie mai departe susţinută cu ajutor militar de către Bulgaria, în urma discuţiei cu Zelenski.

Acesta din urmă s-a întâlnit la Sofia şi cu omologul său bulgar Rumen Radev, care a fost din nou rezervat faţă de oferirea de ajutor militar Kievului. El s-a arătat, pe de o parte, preocupat de diminuarea stocurilor armatei bulgare, şi pe de altă parte de alimentarea războiului cu Rusia. "Acest conflict nu are o soluţie militară şi nu va fi rezolvat prin tot mai multe arme", a remarcat preşedintele bulgar, care a îndemnat să se "acorde atenţie unui efort constant pentru dezescaladare, încetarea focului şi căutarea unei soluţii paşnice prin diplomaţie".

Tensiunile se diminuează la centrala nucleară Zaporojie

Înainte ca Zelenski să plece spre Sofia, Rusia a lansat unul dintre cele mari bombardamente de la începutul războului asupra oraşului Liov. Cel puţin cinci oameni au murit şi peste 40 au fost răniţi după ce rachetele au lovit un complex rezidenţial. "Ruşii ne atacă. Acesta este modul în care ne arată ei că "ne iubesc". Îmi pare atât de rău de cei ucişi. Erau atât de tineri. Foarte rău îmi pare" a acuzat un localnic.

Tensiunile din jurul centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, încep să scadă. Anunţul vine de la oficialii de la Kiev, care spun că eforturile diplomatice internaţionale dau roade, după ce, timp de aproape o săptămâna, Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc că pun la cale un atac.

"Tensiunile se diminuează puţin câte puţin", ca rezultat al "muncii puternice" a armatei şi diplomaţilor ucraineni, precum şi a "partenerilor noştri străini care pun presiune" pe Rusia, a susţinut la o conferinţă de presă Natalia Gumeniuk, purtătoare de cuvânt a armatei ucrainene pe frontul de sud.

Kievul a acuzat marţi Moscova că trupele acesteia au amplasat explozivi în centrală şi pregătesc acolo o "provocare", în timp ce Moscova a acuzat Kievul că pune la cale un "act subversiv" cu consecinţe catastrofale asupra centralei.

Reacţionând în urma declaraţiilor Kievului despre amplasarea unor explozivi, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a comunicat că echipa sa aflată la faţa locului nu a observat "niciun indiciu vizibil de mine sau explozivi", dar a cerut un acces suplimentar pentru verificări, având în vedere activităţile militare în creştere în zona din apropierea centralei.

Săptămâna trecută, serviciul militar de informaţii ucrainean susţinea că Rusia începuse evacuarea personalului său de la centrala Zaporojie şi că angajaţii ucraineni din aceeaşi centrală primiseră instrucţiuni să părăsească instalaţia până pe 5 iulie, ceea ce Moscova a negat. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat joi presei că Rusia va răspunde în cel mai dur mod posibil oricărui atac ucrainean asupra centralei Zaporojie.

Ocupată de trupele ruse în martie anul trecut, această centrală, cea mai mare din Europa, se află în zona oraşului ucrainean Energodar, aproape de linia frontului şi la vest de una dintre direcţiile în care armata ucraineană desfăşoară o contraofensivă.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰