Schengen: Bruxelles calculează pagubele aduse României de Austria. Anunțul făcut de Roberta Metsola

"Sigur că atunci când se întâmplă un astfel de lucru calculăm prejudicii financiare. Cât costă aşteptarea de la graniţe? Nu este vorba însă numai de un prejudiciu financiar. Acum 12 ani Comisia a decis ca aceste ţări să intre în Spaţiul Schengen şi Parlamentul a spus că nu există niciun motiv legal sau politic ca aceste ţări să nu intre în spaţiul Schengen, să beneficieze de cel mai bun lucru pe care îl oferă Uniunea Europeană: libertatea de mişcare", a spus Roberta Metsola, la Strasbourg.

Aderarea la Spațiul Schengen. Prejudiciu de miliarde de euro adus României

Întrebarea a venit în contextul în care Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a spus că a cerut o analiză privind costurile suplimentare pentru România, ca urmare a faptului că ţara nu a intrat în Schengen, după ce Austria şi-a folosit dreptul de veto. Conform declaraţiilor ministrului, prejudiciul total s-ar ridica la circa 2% din PIB, adică circa 6 mld. euro.

"În decembrie când s-a luat decizia (de către Austria – n. red.) ca Bulgaria şi România să nu intre în spaţiul Schengen, s-a luat pentru ţări care au aşteptat ani de zile să li se spună nu. Cum putem noi, ca Europa, să justificăm un astfel de mesaj?", a mai spus Metsola la Strasbourg, în deschiderea sesiunii parlamentare europene.

Metsola: Blocarea aderării ar putea duce la "creşterea celor care vor să distrugă Europa"

O decizie ca blocarea aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, două ţări în legătură cu care Comisia Europeană a stabilit în urmă cu 12 ani, iar Parlamentul European a fost de acord, că nu există niciun obstacol juridic, politic sau de alt fel în calea intrării în spaţiul european de liberă circulaţie, ar putea duce la "creşterea celor care vor să distrugă Europa", a atras atenţia Metsola.

Ea a recunoscut că în multe ţări cetăţenii au un sentiment de frustrare şi se simt ignoraţi. "De ce nu se vorbeşte cu noi? (...) De ce să discutăm despre schimbarea tratatelor când eu sunt îngrijorat că nu îmi pot încălzi locuinţa şi că nu mă descurc? Cred că răspunsul nostru trebuie să fie că, dacă deciziile noastre sunt centrate pe oameni, dacă rămânem cel mai ambiţios continent în privinţa schimbărilor climatice şi dacă reuşim să creăm un mediu sigur pentru industrii şi companiile mici şi mijlocii, atunci putem avea o politică europeană corespunzătoare care să fie simţită ca venind din partea Europei. Asta e Europa pe care vreau să o văd", a mai apus şefa legislativului comunitar.

"Nu cred că ar trebui să ignorăm creşterea extremismului. Cred că trebuie să o contracarăm. Iar acest discurs poate fi contracarat arătând că Europa contează", a adăugat Metsola.

Ea a reamintit că, după Brexit, exista temerea că tot mai multe ţări ar putea dori ieşirea din UE, dar că acum nu se mai aude acest discurs. "De ce? Datorită Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, în special datorită modului în care am abordat pandemia, faptului că ne-am unit mai mult ca oricând în privinţa achiziţiilor de energie, depozitării de gaz, diversificării (surselor de alimentare - n.r.), investiţiei în energii regenerabile, ajutând la recuperarea statelor membre", a adăugat preşedinta PE.

Ea a pledat de asemenea ca Uniunea Europeană să fie pregătită pentru o "relansare şi reformare". "Nu este vorba doar despre discutarea politicii agricole comune sau eliminarea unanimităţii în politica externă sau despre câţi comisari va avea fiecare ţară. Este vorba de a înţelege necesitatea politică, de a realiza că Europa este mai puternică şi mai sigură atât politic, cât şi economic, dacă este mai mare", a declarat Metsola.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰