Video Staţiunea în care s-au investit milioane de euro şi de care turiştii români nu se pot bucura. Orgoliile care împiedică dezvoltarea zonei

Deasupra norilor, sub cerul senin şi cu o mare de alb la picioare. Aşa arată raiul schiorilor din vestul ţării. Teoretic, staţiunea Muntele mic are toate ingredientele pentru succes: peisaje care te duc cu gândul la Austria sau Elveţia; pârtii aflate la puţin peste două ore de Timişoara; trasee de vis, şi vara, şi iarna.

Veşnicul ping-pong între autorităţi şi oamenii de afaceri blochează dezvoltarea zonei

În primul weekend cu zăpadă adevărată, staţiunea a stat zile întregi în beznă, cu drumul blocat de copacii doborâţi de viscol, cu firele de înaltă tensiune rupte. Iar telescaunul e degivrat cu lopata şi ciocanul. Asta este realitatea pe care o găsim pe Muntele Mic, stațiune de interes național, îngropată, de două decenii, de certurile dintre autorităţi şi oamenii cu bani şi interese pe munte.

Vezi și

Cristi Dunca ne arată investițiile de multe milioane de euro făcute de familia sa. Doar telescaunul Vâlsanu a costat peste 4 milioane. Tunurile de zăpadă, de ultimă generaţie, se conectează digital şi sunt controlate online. Încă 200.000 de euro. Tot aici e cea mai lungă nocturnă din România, întinsă pe 3 kilometri, pe Pârtia Vâlsanu. Cu asemenea investiţii, ce probleme poate să aibă acest loc? Exact lipsa de colaborare dintre autorităţile locale şi afaceriştii dispuşi să investească în turism. Teoretic, au plecat la drum împreună, acum 10 ani. Dunca ar fi trebuit să construiască instalaţia şi mai apoi o şcoală de schi, două pensiuni plus un hotel. Primăria - să contribuie pe parcurs.

"Trebuie să pună la dispoziţie paza, paznici, un punct de supraveghere pentru paznici, să ilumineze staţiunea, să pună camere video. Câte s-au făcut din astea? Niciuna", a declarat Cristi Dunca. Problemele ar fi apărut când Primăria din Turnu Ruieni şi-a dat seama că sumele plătite pentru concesionarea terenurilor de pe munte ar fi prea mici. Şi clauzele contractului - dezavantajoase. De exemplu, investitorul ar fi insistat ca nimeni să nu mai construiască în zonă fără acordul lui. De atunci, spune Cristi Dunca, primăria a blocat investiţiile.

Firesc, aici trebuia să urmeze poziţia administraţie locale. Din 2020, primar e Cosmin Belci. Nu a vrut sub nicio formă să stea de vorbă cu echipa Observator. De altfel, prima oprire înainte de a urca pe munte a fost la primăria Turnu Ruieni. Nu l-am găsit. Nici în birou, nici la telefon. Cristi Dunca spune că îşi doreşte o dezvoltare armonioasă a zonei, aşa cum a văzut în cele mai mari resorturi de schi din lume. Şi că încearcă să evite ce s-a întâmplat în celălalt capăt al staţiunii.

50 de metri avem cel puţin 3 clădiri care au fost ridicate fără să aibă autorizaţie de construcţie sau aviz de mediu. Statiunea s-a dezvoltat haotic în ultimii ani, iar astfel de construcţii pun în multe locuri în pericol siguranţa turiştilor şi a schiorilor. "Iniţial am făcut doar 5000 mp de parcare, din 25.000 cât trebuiau amenajaţi. Sunt 7 – 8 ani de atunci, nu ni s-a mai eliberat nicio autorizaţie pentru extindere. Lumea ne înjura ca am luat-o şi nu sutem capabili să o facem. Practic suntem legaţi de mâini şi de picioare. Nu se poate", a declarat Horaţiu Buna – proprietarul parcarii.

Horaţiu Bunea a crescut uitându-se la munte și acum poate şi vrea să investească. Plănuieşte să construiască un apres ski, o pistă de tubing - cea mai lungă din România  - şi să schimbe teleschiul cu un telescaun. Şi el arată cu degetul spre birocraţia din instituţii. Între timp, continuăm să îl contactăm pe primar. La Muntele Mic, natura a dat, oamenii... încă aşteaptă. La aproape 100 de ani de când primii turişti i-au descoperit potenţialul, staţiunea nu are nici măcar utilităţile gata. Între timp, dinspre primaria Turnu Ruieni, tot tăcere. "Sunt cele mai mari orgolii aici. Orgoliul distruge tot timpul relaţiile şi comunicarea între oameni", a declarat Cristi Dunca – investitor.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰