Video Cum ascund autorităţile gunoiul sub preş. Şeful Agenţiei Naţionale Antidrog: "Nu pot să spun adevărul. Mă fac ăia zob"
Mai bine ascundem adevărul sub preş, decât să se supere mai marii sistemului. Aşa funcţionează o instituţie de stat, unde codul tăcerii e sfânt. Şeful Agenţiei Naţionale Antidrog s-a blocat în faţa unor întrebări simple despre fenomenul stupefiantelor. "Nu pot să spun adevărul" - a fost răspunsul halucinant. Ministrul de Interne a evitat subiectul cu totul. În timp ce aleşii se acoperă unii pe alţii, ţara se adânceşte în criza provocată de droguri. Urmăriţi seria "Pericol naţional. Drogul bate viaţa".
- Premiera noului sezon Chefi la cuțite din 17 Noiembrie, Duminică 20:00, Luni, Marți și Miercuri 20:30 pe Antena 1 și AntenaPLAY
- Valul de aer polar a adus prima avertizare de ninsoare şi viscol din acest sezon. Când se încălzeşte vremea
Cristian Georgel Ivan. Fost şef de poliţie în Dolj. Absolvent al Academiei de Informaţii "Mihai Viteazul". De anul trecut, conduce Agenţia Naţională Antidrog - instituţia care trebuie să coordoneze lupta împotriva traficului şi consumului din România. L-am întrebat cum opreşte statul fenomenul.
Cum ascund autorităţile gunoiul sub preş
Şeful Agenţiei Naţionale Antidrog-reporter: Nimeni nu-şi mai doreşte să... aaa, vorbesc prostii, că mă fac ăia zob. Mă fac ăia zob. Dar asta e, am intrat, joc.
-Ce vreţi să ziceţi?
- Adolescenţii români îşi cumpără droguri "îndoite" cu insecticide sau otravă de șobolani: ''E cumplit pentru...
- Bianca Iacob, despre campania Observator: Pericol naţional. Drogul bate viaţa
- Francesca s-a apucat de droguri la 12 ani și a devenit din premiantă codașă. S-a "trezit" la realitate abia la...
- Păi adevărul, dar nu pot să-l zic.
Adevărul e simplu. Deşi Agenţia funcţionează de aproape 20 de ani, consumul de droguri tot creşte. Din bugetul de 32 de milioane de lei anual, 26 de milioane se duc pe salarii. Sub 20% din bani mai rămân pentru programe.
Şeful Agenţiei Naţionale Antidrog: Agenţia Naţională Anti-drog are plan... plan? Are program naţional.... deci... cu siguranţă da.
Gigel Lazăr, preşedinte executiv CIADO: Programele pe care le au dansii la ora asta sunt doar...prezenta la festivaluri.
Şeful Agenţiei Naţionale Antidrog-reporter: Ni s-a pus o pecete şi avem o etichetă de împărţitori de flyere. Cam aşa arată un flyer, nu cred că e nimic de condamnat în toată povestea... Poate nu vrei să droghezi cu toate drogurile, dar ai un moment de slăbiciune când vezi poliţia că vine, ai un moment de temere, iei tot pumnul de pastile şi automat ai făcut o supradoză.
- Cum facem? Că dacă noi tot băgăm bani şi consumul creşte, scade vârsta, atunci ceva nu funcţionează!!!!
- Mai întrebaţi-mă o dată, vă rog.
- Cum facem să diminuăm consumul?
- Este un lung proces şi durează ceva până să dea un rezultat.
Agenţia Antidrog are în toată ţara 220 de poliţişti, medici şi terapeuţi angajaţi, dintr-o schemă totală de 320. Sunt judeţe în care doar 5 oameni au de gestionat o populaţie de sute de mii de locuitori.
Şeful Agenţiei Naţionale Antidrog: Nu, n-am trac, dar nu ştiu, că trebuie să spun lucruri, să nu deranjez pe nimeni, asta e problema mea. Ce să spun? Că e o mizerie? Că nu ai cum să te dezvolţi niciodată cu 5 oameni? Pui chestia asta pe post şi am terminat balamucul. Nu ai cum să faci prevenire cu 5 oameni.
Bianca Iacob, reporter Observator: Aşa arată cel mai aglomerat centru al Agenţiei Naţionale Antidrog pentru consumatorii de heroina. Aici, în program sunt înscrişi undeva la peste 80 de consumatori, iar încă pe atât sunt pe listele de aşteptare. La nivel de Capitală sunt disponibile 1400 de locuri însă nevoia reală este, de fapt, de 3 ori mai mare.
Gigel Lazăr, preşedinte executiv CIADO: Sunt două centre de tratament care au rămas construite cred ca acu, vreo 14-15 ani in care s au bagat aproape 12 milioane de euro şi uitaţi că nici acum nu funcţionează pentru că nu mai au resurse financiare.
Şeful Agenţiei Naţionale Antidrog: Stau clădiri ale statului, stau peste drum de centrul nostru, stau clădiri cu sigiliul pus şi eu mă uit la ele, efectiv salivez.
Cum bani pentru prevenţie şi recuperare nu prea sunt, statul intenţionează să trateze dependenţa... cu închisoarea. Parlamentarii propun pedepse dure pentru consum: între 1 şi 5 ani de închisoare pentru marijuana şi între 2 şi 7 ani pentru drogurile de mare risc, precum cocaina.
Bianca Iacob, reporter Observator: Proiectul de lege care susţine pedepse mai aspre pentru consumatorii de droguri este in acest moment în comisii, în analiză, la Parlament. Cel mai probabil nu va fi adoptat pentru ca nici DIICOT, nici Agenţia Naţională Antidrog nu susţin această modificare.
Şeful Agenţiei Naţionale Antidrog: Noi în niciun caz nu ne dorim stigmatizarea consumatorului.
Şeful unui ONG antidrog are o altă propunere: transferarea Agenţiei Naţionale de la ministerul de Interne, la ministerul Sănătăţii.
Gigel Lazăr, preşedinte executiv CIADO: În nicio ţară europeană nu mai există aşa ceva. Am vorbit cred că cu zeci de mii de parinti în aştia 15 ani. Niciunul dintre ei nu si-ar duce copilul dacă ar consumă droguri la Ministerul de Interne ca un ofiţer de poliţie să îi facă consiliere.
Şeful Agenţiei Naţionale Antidrog-reporter: Cu siguraţă conducerea MAI este alături de noi
-Am înţeles, prin declaraţiile publice făcut. Dar concret?
- Atât.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰