Video Reciclarea hainelor, obligatorie de la 1 ianuarie. Ce se întâmplă cu 95% din deşeurile textile, în România
2025 aduce reguli noi legate şi de hainele pe care le purtăm. De la 1 ianuarie, nu avem voie să le mai aruncăm la întâmplare. În teorie, deşeurile textile trebuie colectate şi trasportate la fabrici care să reutilizeze bumbacul, lâna sau poliesterul. În practică însă, acest lucru nu se întâmplă pentru că administraţiile locale nu au montat containere speciale, iar centrele de sortare sunt prea puţine în acest moment.
- Power Couple, premiera sezonului 2, din 13 ianuarie, Luni, Marți și Miercuri 20:30, la Antena 1 și în AntenaPLAY
- Îi va permite sau nu CCR să candideze lui Călin Georgescu? Analist: "Nu se califică"
De multe ori nu avem ce să facem cu ele şi le aruncăm la gunoi, împreună cu celelalte deşeuri menajere. Aşa se face că 95% dintre deșeurile textile din țara noastră sunt incinerate sau aruncate. Potrivit legislaţiei europene, situaţia trebuie să se schimbe.
Reciclarea hainelor, obligatorie
"De la 1 ianuarie, trebuia să începem să colectăm selectiv această îmbrăcăminte. Selectiv înseamnă pe tipuri de material: material natural, bumbac-lână, material sintetic, poliester şi combinaţiile dintre ele. N-am reuşit să facem, în tradiţia noastră românească", spune Dan Trifu, vicepreședintele Fundației Eco-Civica.
Lângă containerele pentru sticlă, plastic şi hârtie ar fi trebuit să găsim şi unul pentru materialele textile, unde să putem arunca hainele vechi. Primăriile ar trebui să se ocupe de instalarea lor. Mai apoi, hainele urmează să fie colectate de companiile de salubritate, în aşa fel încât să ajungă la centre de reciclare sau tratare. Cum containerele nu există, românii se descurcă aşa cum pot.
- Staţiunea de pe litoralul românesc care va avea 16 hectare de plajă nouă. Ce va mai fi construit
- Reciclarea hainelor, obligatorie de la 1 ianuarie. Ce se întâmplă cu 95% din deşeurile textile, în România
- "Nu merge deloc, e bătaie de joc". Pacienți pe drumuri și medici de familie nevoiți să lucreze noaptea, după ce...
- "O să cedez la aer trecerea". Semne de circulaţie vechi, uitate într-o intersecţie halucinantă din Capitală
- Filmul atacului şocant din Liceul Sportiv Târgu Jiu. Băiatul care şi-a înjunghiat colegul e fiul unei...
"Până în momentul de faţă le-am donat. Le-am dat oamenilor de la ţară", spune cineva. "Încerc să le donez. Şi dacă nu, le aruncăm la gunoi. Trăim într-o societate de consum. Şi asta face că se produce şi se vinde foarte mult. Şi problema reciclării se pune", zice altcineva. "Cum avem pentru sticlă/hârtie, să avem şi pentru textile. Şi eventual şi încălţăminte", crede un român..
Ministerul Mediului spune că a informat autorităţile locale cu privire la directiva care trebuia deja aplicată. "Primarii ştiau de doi ani de zile, atunci când am transpus noi legislaţia. Voi dispune colegilor de la Garda Naţională de Mediu ca, începând din luna ianuarie, să verifice modul în care cele peste 3.000 de unităţi administrativ teritoriale din România îşi îndeplinesc această obligaţie. În lipsa conformării, vor fi sancţionaţi", a declarat Mircea Fechet, ministrul Mediului.
Deocamdată, doar câteva lanţuri de magazine se ocupă cu reciclarea acestui tip de deşeu. Dacă nu ne grăbim în implementarea legislaţiei, riscăm să ajungem în procedura de infrigement. Şi mai avem o problemă de gestionat. "Reciclarea materialelor textile este mult mai complicată decât reciclarea PET-ului. Într-o haină pot exista mai multe tipuri de ţesătură. Şi fiecare ţesătură în parte poate avea o compoziţie diferită", adaugă Mircea Fechet, ministrul Mediului.
"Putem să le reutilizăm. Putem face raioane separate în care să prezentăm şi aceste produse. În România, o medie de aruncare de 11 kg, dar sigur este ceva mai mare", mai spune Dan Trifu, vicepreședintele Fundației Eco-Civica.
Conform statisticilor, purtăm o haină de aproximativ 7 ori înainte să o schimbăm cu alta.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰