Peste 40% dintre români se simt ameninţaţi de valurile de căldură. Ce măsuri iau pentru a diminua impactul schimbărilor climatice

Peste 40% dintre români se simt ameninţaţi de valurile de căldură, iar 25% dintre aceştia, de secetă. Alte ameninţări pe care le resimt românii, în acest moment, sunt legate de inundaţii, furtuni sau incendii de vegetaţie. 

Pentru a diminua impactul schimbărilor climatice, peste 90% dintre respondenţi folosesc becuri eficiente energetic, alţii colectează selectiv deşeurile.

Măsuri pentru a reduce efectul schimbărilor climatice

Vezi și

România îşi poate creşte venitul naţional de aproape trei ori în următorii 30 de ani, dacă va implementa măsuri pentru îmbunătăţirea rezilienţei la schimbările climatice şi pentru reducerea emisiilor de carbon, investiţiile necesare doar pentru dezvoltarea unui sector energetic decarbonizat fiind estimate la 356 de miliarde de dolari, până în 2050, echivalentul a circa 3% din PIB, susţin experţii Băncii Mondiale, în Raportul de ţară privind Clima şi Dezvoltarea pentru România (RTCD), lansat marţi.

Potrivit documentului, ţara noastră este foarte vulnerabilă la riscurile privind schimbărilor climatice, în special la inundaţii şi secetă. În acelaşi timp, economia României este relativ intensivă, bazată pe cărbune, cu o medie de 2,5 ori mai mare decât cea a Uniunii Europene (UE).

"În timp ce provocările legate de realizarea decarbonizării sunt considerabile, printr-un mix adecvat de reforme structurale, sociale şi economice şi investiţii eficace susţinute din fonduri publice, private şi europene, România îşi poate creşte nivelul de trai, atingându-şi în acelaşi timp obiectivele climatice", a declarat Marina Wes, director de ţară al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană.

Raportul de specialitate notează, totodată, că România este pe cale să îşi atingă obiectivul pentru anul 2030 de reducere a emisiilor cu 55% faţă de nivelul din 1990.

Datele centralizate în analiza Băncii Mondiale arată că ţara noastră şi-a redus, deja, emisiile cu 53%, în perioada 1990 - 2018. "Cu toate acestea, îndeplinirea angajamentului său de neutralitate a emisiilor de carbon până în 2050 va necesita acţiuni politice şi finanţare substanţiale şi coordonate. Investiţiile necesare doar pentru dezvoltarea unui sector energetic decarbonizat sunt estimate la 356 de miliarde de dolari până în 2050, reprezentând aproximativ 3% din PIB-ul cumulat al ţării, pentru aceeaşi perioadă", se menţionează în raport.

În viziunea experţilor, cu peste 70% din consumul total de energie al României depinzând de combustibilii fosili, tranziţia energetică este esenţială.

În context, sectorul energetic, care cuprinde generarea de energie electrică, încălzire, transport şi producţie, reprezintă 66% din totalul emisiilor înregistrate în România. Acesta este urmat de agricultură (17%) şi industrie (12%).

"Pentru a atinge net zero emisii până în 2050, România trebuie să implementeze un program masiv de electrificare, care să înlocuiască consumul direct de combustibili cu energie generată din surse regenerabile. RTCD demonstrează că nivelul costului suplimentar al dezvoltării unui sistem de energie electrică mai verde şi bazat pe energie electrică regenerabilă nu creşte substanţial nevoile de investiţii. Creşterea eficienţei energetice a clădirilor, în special printr-o izolare mai bună, este, de asemenea, evidenţiată ca o investiţie esenţială", se subliniază în documentul citat.

Raportul Băncii Mondiale oferă o cale sugerată către neutralitate climatică până în anul 2050, cu accent pe alte câteva domenii prioritare, pe lângă decarbonizarea sectorului energetic. Acestea includ: decarbonizarea sectorului transporturilor, optimizarea utilizării resurselor de apă, precum şi investiţia în capitalul uman şi în competenţe,

"Oamenii sunt cheia succesului unei tranziţii verzi. Schimbarea majoră de la sectoarele poluante la cele verzi nu poate fi realizată fără o forţă de muncă formată în mod adecvat. Prin urmare, România ar trebui să investească în eliminarea decalajelor de competenţe cu care se confruntă forţa de muncă actuală şi să-şi adapteze sistemul de educaţie pentru a pregăti următoarea generaţie pentru noua economie şi noile locuri de muncă", subliniază Anna Akhalkatsi, manager de ţară al Băncii Mondiale pentru România.

În acelaşi timp, raportul remarcă rolul critic al sectorului privat nu numai în efortul de decarbonizare, ci şi în finanţarea investiţiilor relevante, în special în sectoarele transporturilor şi energiei electrice, dar şi că o consolidare a cadrului existent de parteneriat public-privat (PPP) ar putea contribui la mobilizarea finanţării private.

"Tranziţia verde va genera oportunităţi fără precedent de creştere, dezvoltare şi tehnologizare, pornind de la punctele forte existente ale României şi, potenţial, urcând în lanţurile valorice. Finanţarea publică, inclusiv din partea UE, nu va fi suficientă pentru îndeplinirea obiectivelor verzi ale României. Este necesară implementarea unor stimulente pentru mobilizarea capitalului privat la scară largă", a apreciat Ary Naim, manager pentru Europa Centrală şi de Sud, Corporaţia Financiară Internaţională.

Rapoartele de ţară referitoare la Climă şi Dezvoltare (RTCD) integrează schimbările climatice şi considerentele de dezvoltare şi vor ajuta ţările să prioritizeze acţiunile cu cel mai mare impact care pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES), pot stimula adaptarea, atingând în acelaşi timp obiective mai ample de dezvoltare. Un astfel de document sugerează acţiuni concrete şi prioritare pentru a sprijini tranziţia cu emisii reduse de carbon.

Analiza dedicată României reprezintă primul raport axat pe un stat-membru al Uniunii Europene, precum şi pe o economie cu venituri ridicate. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰