Video Cât de pregătită este România să primească refugiați din Afganistan. ONG: Sunt cel puțin trei interpreţi, colaboratori ai Armatei Române, pe care nu i-a contactat nimeni

Un student cu bursă în România, doi jurnalişti din Afganistan şi doi membri ai familiilor lor au fost extraşi din Kabul şi duşi într-o bază militară din Emiratele Arabe. Figurează pe listele colaboratorilor soldaţilor români şi a persoanelor vulnerabile care riscă să fie ucise şi care au cerut azil în România. Aici, cei cinci vor fi verificaţi, înregistraţi şi aduşi în ţară, după întocmirea procedurilor. Sunt doar câţiva dintre cei care au ajutat soldaţii români şi care acum au, la rândul lor, nevoie de ajutor.

Cătălina Hopârţeanu, reprezentant ONG: ”Dacă s-ar fi întâlnit mai repede CSAT-ul, poate că lucrurile ar fi stat altfel. Sunt cel puţin doi, trei interpreţi, colaboratori ai armatei române pe care nu i-a contactat nimeni, deşi datele lor au fost trimise celulei de criză”.

Venirea talibanilor la conducerea Afganistanului pune în gardă şi autorităţile de la noi.

Vezi și

Ce înseamnă pentru România revenirea talibanilor la conducerea Afganistanului

Pentru România, schimbarea de regim din Afganistan poate avea consecințe în planul securității, din cauza pericolelor reprezentate de extremism, terorism, exportul de instabilitate în regiune, traficul de droguri și arme, migrația ilegală, care trebuie contracarate.

Dan Dungaciu, expert securitate: ”Sunt multi oameni care vor să vină alături de familiile lor despre care nu știm foarte multe”.

Laurenţiu Rădulescu, reporter Observator: ”România are şase centre pentru refugiaţi, cu un total de 751 de locuri. 496 dintre ele sunt ocupate. În cazul în care va fi nevoie alte 2700 de locuri pot fi suplimentate”.

România plătește 540 de lei pe lună fiecărui refugiat care caută protecție la noi în țară

Drumul migrantului spre azil nu este însă uşor. După intrarea în ţară, trebuie să meargă la Inspectoratul de Imigrări pentru a fi luat în evidenţă. Urmează solicitarea azilului, în baza unui interviu. Dacă reuşeşte să dovedească faptul că e victima unei forme de persecuţie, este găzduit într-un centru. Urmează apoi un program de integrare de un an în care urmează cursuri de limbă, legislaţie şi cultură socială. 

În tot acest timp primeşte de la statul român 540 de lei pe lună. Abia după doi ani refugiaţii pot primi un permis de şedere temporar, iar după patru ani, unul permanent.

Dan Dungaciu, expert securitate: ”Orice migrant din Afganistan aduce după el un pachet ideologic pe care nimeni nu l-a mai adus până acum”.

Statele Unite şi ţările europene îşi evacuează ultimii colaboratori afgani şi familiile acestora. Marea Britanie, Italia, Germania şi Spania au terminat deja operaţiunile. Termenul limită e 31 august.

Boris Johnson, premierul Marii Britanii: ”Sunt oameni care nu au reuşit să plece. Şi ceea ce le transmit este că vom răscoli cerul şi pământul pentru a-i ajuta să iasă din ţară”.

Acum, Organizaţia Naţiunilor Unite şi colaboratorii săi se pregătesc pentru exodul de refugiaţi. Oficialii estimează că peste jumătate de milion de afgani vor încerca să plece din ţară.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰