Rusia fentează la scară industrială sancţiunile petroliere ale Occidentului. "Prietenii" care-l ajută pe Putin
De ce nu par să aibă efect sancţiunile occidentale la adresa Rusiei? Publicaţia americană The New York Times explică într-o analiză că sancţiunile nu par a fi eficiente pentru că Moscova este ajutată de prieteni să le evite. Iar publicaţia britanică The Economist arată cum fentează Rusia la scară industrială sancţiunile petroliere.
- EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
- COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024
Ceva ciudat s-a întâmplat cu smartphone-urile din Armenia vara trecută, relatează The New York Times. În micul fost stat sovietic importurile de telefoane din restul lumii au început să crească şi de peste 10 ori faţă de lunile anterioare. În același timp, a înregistrat o explozie a exporturilor de smartphone-uri către un aliat asediat de sancţiuni: Rusia.
Acelaşi lucru s-a petreccut anul trecut şi în alte ţări asiatice cu mașini de spălat, cipuri și alte produse şi arată colacii de salvare care au ținut economia rusă pe linia de plutire. Datele arată o creștere a comerțului la unii dintre vecinii și aliații Rusiei. Ţări precum Turcia, China, Belarus, Kazahstan și Kârgâzstan intervin pentru a furniza Rusiei multe dintre produsele pe care țările occidentale nu le mai livrează, drept pedeapsă pentru invadarea Ucrainei pe 24 februarie 2022.
Sancţiunile împotriva Rusiei par fără efect din cauza sprijinului unora dintre vecini
Fenomenul se numeşte importuri paralele sau piaţa gri, adică produse care sunt importate pe o piață și vândute acolo fără acordul proprietarului mărcii respective. Piața gri nu implică canale ilegale precum piața neagră, dar este considerată o piață dezavantajoasă pentru producători.
- Rusia, excedent de cont curent record, de 227 miliarde de dolari în 2022. Importurile au crescut surprinzător la...
- Putin vrea o porţiune uriaşă de pe fundul Oceanului Arctic. Şi-a convocat Consiliul de Securitate: "Să trecem la...
- Lovitură pentru Rusia lui Putin. Are un deficit bugetar record. Pierde 160 de milioane de euro pe zi doar din...
Importurile ruseşti par să fi revenit la nivelul de dinainte de invadarea Ucrainei sau să fie pe cale de a face asta. Parţial s-ar putea datora faptului că multor ţări le-a venit greu să părăsească Rusia. Datele recente au arătat că mai puțin de 9% dintre companiile cu sediul în Uniunea Europeană și în ţări G7 au renunţat la filialele lor rusești. Și firmele de monitorizare a transportului maritim au înregistrat o explozie a unor practici care ar putea ajuta Rusia să exporte petrol ocolind restricțiile occidentale.
Chiar dacă țările occidentale nu au interzis propriu-zis expedierea unor produse de larg consum, cum ar fi telefoane și mașini de spălat, în Rusia, occidentalii se aşteptau ca alte sancțiuni majore să lovească economia rusă. Printre acestea se numără: plafonul de preţ la petrolul rusesc, accesul restricționat la semiconductori și alte tehnologii importante.
Unele companii, precum H&M, IBM, Volkswagen și Maersk şi-au oprit operațiunile în Rusia, invocând motive morale și logistice. Dar economia rusă s-a dovedit surprinzător de rezistentă, ridicând semne de întrebare cu privire la eficacitatea sancțiunilor Occidentului. Unele ţări nu şi-au putut reduce uşor dependența de energia rusă și de alte mărfuri de bază, iar Banca Centrală a Rusiei a reușit să susțină valoarea rublei și să mențină stabile piețele financiare.
Moscova profită de alianţa sau neutralitatea unor ţări pentru a redirecţiona comerţul
Luni, Fondul Monetar Internațional a declarat că se așteaptă ca economia Rusiei să crească cu 0,3% în acest an, o îmbunătățire semnificativă, cu mult peste contracţia de -2,3% dintr-o prognoză anterioară. În plus FMI a mai spus că se așteaptă ca volumul exporturilor de țiței să rămână relativ puternic şi cu plafonul actual de 60 de dolari pe baril. Potrivit FMI, petrolul rusesc va fi redirecționat către țări care nu au impus sancțiuni.
Majoritatea navelor cargo nu mai transportă mărfă precum telefoane, mașini de spălat și piese auto în portul Sankt Petersburg. În schimb, astfel de produse sunt transportate în camioane sau trenuri din Belarus, China și Kazahstan. Fesco, companie rusă de transport marfă, a mărit numărul de nave și porturi de escală pe o rută cu Turcia care transportă mărfuri industriale rusești și electrocasnice străine între Novorossiisk și Istanbul.
Economia Rusiei "nu este distrusă", Putin are fonduri de război
Serghei Aleksashenko, fost ministru adjunct al Finanțelor, a declarat în această lună că 2023 va fi un an dificil pentru economia rusă, dar că nu va avea loc "nicio catastrofă, nicio prăbușire". A admis că unele părți ale economiei ruse sunt afectate, arătând că fabricile de mașini s-au închis după ce nu au reușit să facă rost de piese din Germania, Franța, Japonia și Coreea de Sud. Dar cheltuielile militare și prețurile mai mari din energie au contribuit la susținerea economiei anul trecut. "Nu poţi spune că economia Rusiei este distrusă, că Putin nu are fonduri pentru a continua războiul. Nu este adevărat", a spus Aleksashenko.
După invadarea Ucrainei, Rusia a încetat să mai facă publice date comerciale, pentru a se proteja. Dar analiștii și economiștii pot trage în continuare concluzii despre evoluţiile comerciale pe baza schimburilor comerciale cu Rusia raportate de alte țări.
Traficul comercial între China şi Rusia a atins un nivel record în decembrie
Potrivit economistului Matthew Klein, valoarea exporturilor globale către Rusia în luna noiembrie a fost cu doar 15% sub media lunară de dinainte de război. Exporturile globale către Rusia și-au revenit cel mai probabil pe deplin în decembrie, dar multe țări nu și-au publicat încă datele comerciale pentru luna respectivă, a spus el. "Cea mai mare parte a acestei reveniri este datorată în general Chinei și, în special, Turciei", este de părere Klein
Nu este clar cât de mult încalcă aceste schimburi comerciale sancțiunile impuse de Statele Unite și Europa, dar modelele sunt "suspecte", consideră Matthew Klein. "Sunt în concordanță cu ideea că sunt modalități de ocolire a unora dintre sancțiuni."
Ţările care cumpără petrol rusesc pentru a-l revinde
De asemenea, Rusia a găsit mai multe căi pentru a eluda condiţiile impuse asupra exporturilor sale de petrol, prima dintre ele vizând utilizarea de intermediari din ţări precum Emiratele Arabe Unite, India, Pakistan, Indonezia sau Malaezia, care cumpără petrol rusesc pe care îl revinde apoi, explică el.
Silverado Policy Accelerator, o organizație nonprofit din Washington, a emis recent o analiză similară, estimând că valoarea importurilor rusești din restul lumii depășise până în septembrie nivelul de dinainte de război. Unul dintre studiile de caz din raport era legat de creșterea vânzărilor de smartphone-uri în Armenia.
Andrew David, director de cercetare și analiză la Silverado, a declarat că tendințele arată modul în care s-au schimbat lanțurile de aprovizionare pentru a continua să furnizeze bunuri Rusiei. Samsung și Apple, furnizori importanți de telefoane mobile, s-au retras de pe piața rusă după invadarea Ucrainei. Exporturile de telefoane populare din China, cum ar fi Xiaomi, Realme și Honor, au scăzut inițial, deoarece companiile nu au înţeles şi s-au temut de restricțiile privind exportul de tehnologie sau efectuarea plăților internaționale către Rusia.
Dar, după o perioadă de ajustare, mărcile chineze au început să "decoleze" în Rusia. Exporturile totale ale Chinei către Rusia au atins un nivel record în decembrie şi au ajutat la compensarea scăderii abrupte a comerțului Rusiei cu Europa. Telefoanele Apple și Samsung au început să ajungă din nou pe piaţa din Rusia, redirecționate prin țările vecine prietenoase.
Armenia nu este cu siguranță singura ţară care face asta. Sunt multe altele de prin Asia Centrală şi de Vest, Turcia și fostele republici sovietice" explică Andrew David. Livrările de alte produse, cum ar fi maşinile, au revenit și ele. China a crescut exporturile de semiconductori către Rusia, deși importurile totale de cipuri ale Rusiei rămân sub nivelul de dinainte de război.
Va ţine în jos veniturile Rusiei plafonul de preţ impus de Occident?
O întrebare importantă este dacă plafonul de preț impus de Occident petrolului rusesc va ţine în jos veniturile Rusiei. Plafonul permite Moscovei să vândă petrol în lume folosind firme de asigurări și de finanțare maritimă occidentale, atâta timp cât prețul nu depășește 60 de dolari pe baril. Această limită, care este în esență o excepție de la sancțiunile G7, este concepută pentru a menține fluxul de petrol pe piețele globale, limitând în același timp veniturile guvernului rus din aceast sector.
Unii analiști sugerează că Rusia a găsit modalități de a evita sancţiunea folosind nave care nu se bazează pe asigurări sau finanțări occidentale. Ami Daniel, directorul la Windward, o companie de date maritime, a declarat că ştie sute de cazuri în care persoane din țări precum Emiratele Arabe Unite, India, China, Pakistan, Indonezia și Malaezia au cumpărat nave pentru a crea un cadru comercial non-occidental pentru Rusia.
Compania Windward a observat şi o creștere bruscă a unor practici de transport maritim care par a avea rolul de a ocoli sancțiunile occidentale. De pildă, nave ruseşti care transferă încărcăturile de petrol în nave sub alt pavilion, în apele internaționale, care nu se află sub jurisdicția niciunei țări și dezactivarea dispozitivelor de urmărire prin satelit care înregistrează traseul navelor sau transmiterea de coordonate false.
O mare parte din această activitate a fost înregistrată în mijlocul Oceanului Atlantic. Dar după ce a ajuns în presă reţeaua s-a mutat mutat spre sud, în largul coastei Africii de Vest. Practicile înșelătoare de transport au explodat şi au loc "la scară industrială", susine Ami Daniel.
Până acum, plafonul de preț impus petrolului rusesc pare să-și fi atins obiectivul de a reduce prețul pe care Rusia îl poate percepe, menținând în același timp fluxul global de petrol. Rămâne însă de văzut dacă această flotă de nave din umbră este suficient de mare pentru a permite Rusiei să vândă petrol în afara plafonului, a declarat Ben Cahill, analist la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.
"Dacă acea flotă este suficient de mare pentru ca Rusia să opereze cu adevărat în afara sferei G7", probabil că plafonul "nu va fi tipul pârghie pe care și l-au dorit factorii de decizie", a evaluat Cahill. "Cred că vom afla dacă este aşa în câteva luni."
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰