Video Lipsiți de educație financiară, românii au ajuns înglodaţi în datorii şi fără economii. Singura soluție trebuie implementată de la clasa pregătitoare
Nu te întinde mai mult decât ți-e plapuma. E prima lecție de educație financiară primită din înţelepciunea populară, dar e tot mai evident că avem nevoie de informaţii structurate în școală. Paradoxal, materia opțională e apreciată mai mult în clasele primare. Mai puțin în gimnaziu şi la liceu. Neştiinţa ne costă scump mai târziu în viaţă: am ajuns înglodaţi în datorii şi nu reuşim să facem economii.
- EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
- COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024
Câteva zeci de mii de copii studiază materia opțională gratuit în fiecare an. Prea puțini, spun specialiștii. Atrași de educație financiară sunt în special copiii de grădiniță și cei din clasele primare. Mai târziu, opționalul e ocolit şi de elevi, și de profesori.
Reporter: Ce lecţie ţi-a plăcut cel mai mult?
Ayana, elevă: Cel mai mult mi-a plăcut trocul, economiile şi nevoile şi dorinţele. Dacă îţi ţii banii într-un cont, poţi să primeşti dobandă, asta mi-a plăcut foarte mult. Cum ar fi să îţi împarţi banii pe nişte plicuri, 10 la sută din ce câştigi pentru sănătate şi poate mai mult, 10 la sută pentru dorinţe, 30 la sută pentru nevoi şi tot aşa.
Reporter: Tu faci asta?
- Analiză: Un leu din cinci cheltuiţi de consumatorii locali merge pe fast-food. Care este cifra de afaceri a...
- Accesul la educaţie este gratuit, dar în şcoli încă se face chetă. 50% dintre elevii care au răspuns la un...
- Elevii români își acuză profesorii de bullying. Copiii se plâng că unii dascăli folosesc metode pedagogice de...
Ayana, elevă: Da.
La clasa pregătitoare, prima lecție este despre troc.
Dana Odorheianu, învăţătoare la Scoala nr. 1 Voluntari: Învaţă că nevoile sunt mâncarea, îmbrăcămintea, rechizite, să poată să vină la şcoală, iar dorinţele, ne putem lipsi de unele dorinţe, dacă am trei-patru dorinţe, şi învaţă să le pună în balanţă. M-a copleşit gândul copilăriei mele. M-am trezit un adult care a trebuit să o ia, să înveţe ce învaţă ei acum.
Adrian Asoltanie, traier educație financiară: O persoană de la 5, 6 ani începe să ia o decizie financiară, de la o jucărie sau o bomboană pe care o cumpără până la ce mobila îşi ia, ce maşină îşi cumpără, ce job îşi ia, ce casa îşi cumpără, ce partener de cuplu îşi alege. Sunt decizii financiare cu care va trebui să trăieşti toata viaţa. Când vine vorba despre o maşină, recomandarea este să nu depăşească venitul pe şase luni. Locuinţa, o achiziţie foarte mare pe care o faci, valoarea maximă la care ar trebui să te raportezi este maximul venitului pe 4 ani.
Câţi dintre noi s-au gândit la asta înainte să îşi cumpere o maşină pe care nu şi-o permit sau o casă care în loc să le devină un cămin li se transformă într-o piatră de moară legată de gât? Şi ce pretenţii să avem la astfel de fineţuri, când doar un procent infim din populaţia României înţelege noţiuni elementare precum "buget lunar" sau "cheltuială responsabilă".
Doar 8 români dintr-o sută ştiu ce presupune un credit sau cum se calculează o dobândă
Gloria, studentă ASE: Sistemul de educaţie nu e făcut în aşa fel pentru viitorul apropiat, nu ne pregăteşte pentru chestii pragmatice din viaţa de zi cu zi. Ce înseamnă să faci un credit, să faci un depozit, o asigurare de viaţă, în cel fel se plătesc comisioanele la stat, care sunt procentele.
Facultățile de profil îi învaţă pe tineri să facă faţă provocărilor financiare din viața de adult. Dar până acolo...
Ligia Goloșoiu, autor și președinte APEE: Nu este suficientă educaţia socială de la clasa a opta, unde e obligatorie. Până la clasa a opta copiii nu învaţă nimic economic, la liceu puţină economie la clasa 11-a şi ceva slab de antreprenoriat la clasa a zecea. Măcar să facem un calup educaţie în fiecare an, să facem educatie pentru sănătate, rutieră, juridică, economico-financiară.
9 din 10 români nu înțeleg ce înseamnă gestionarea riscului
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Ţara noastră este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul de educaţie financiară şi accesul la unele categorii de produse şi servicii financiare, decalaj major între rural şi urban in domeniu. Societatea românească are nevoie de mai mult pentru a face faţă provocărilor economiei financiare moderne.
Madalina Iacob, reporter Observator: Comportamentul financiar al românilor arată că 13% dintre ei se confruntă cu probleme financiare grave, iar 38% întâmpină dificultăți în viața de zi cu zi. Doar 26% din populație are un buget bine stabilit pentru toate veniturile si cheltuielile lunare sau anuale. Pe de altă parte, 53% dintre persoanele chestionate nu au reuşit să economisească nimic în ultimii trei ani, iar un sfert dintre cei care au făcut-o şi-au păstrat banii la saltea şi nu la bancă.
Adrian Asoltanie, traier educație financiară: În familie, trebuie să recunoaştem că nu există educaţie financiară, părinţii au trait alte vremuri, alţi bani, mai puţină creditare, mai puţină tentaţie, şi atunci evident că tinerii îşi iau modele din altă parte şi li se pare că există scurtături.
Greşelile financiare ne pot costa mult, avertizează specialiştii. Şi nu vorbim numai de bani. Timpul, emoţiile şi relaţiile sunt deseori victimele cheltuielilor excesive, împrumuturilor bancare nepotrivite sau a traiului de la un salariu la altul.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰