Video La iarnă, România ar putea rămâne fără curent în orele de vârf. Cine ar putea fi primii debranşaţi, pentru a evita o criză

"Va trebui să chemăm pe cineva care să se ocupe de ea, trebuie să o cureţe, atât soba în sine, cât şi hornul", spune Anamaria Băducă, locuitoare din Sighetu Marmaţiei. Locuiește într-o casă de peste 100 de metri pătrați. Cum gazul este scump, a luat decizia să treacă iarna cu lemne. "Nu ne putem permite din punct de vedere financiar să ţinem toată casa doar cu gaz şi atunci, pentru camerele mari, folosim şi sobele", continuă Anamaria Băducă.

Raport îngrijorător despre criza energetică

Este şi una dintre recomandările Dispecerului Energetic Naţional, creierul sistemului energetic de la noi. Raportul despre criza ce va veni dă fiori. Există riscul ca la iarnă, în orele de vârf, să nu fie suficient curent. "Un deficit de 1.200 de MW în scenariul moderat, adică 10% din consumul zilnic pe timp de iarnă. Asta înseamnă energia necesară într-o zi pentru o localitate de mărimea Sibiului. În scenariul pesimist, deficitul de curent ar fi de până în 30%", explică Lucia Cujbă, reporter Observator. 

Vezi și

Riscul de stare de alertă a crescut masiv, spun noile date, însă de la Guvern şi Parlament, situaţia se vede, în continuare, roz. "Nu identificăm riscul ca țara noastră să rămână fără energie", a declarat Nicolae Ciucă, premierul României. "România nu rămâne fără energie. Nu există aşa ceva", susţine Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor. Totuşi, autorităţile recunosc că iau în calcul şi cel mai grav scenariu posibil. "Sigur, trebuie să fim pregătiți. Sigur că da, trebuie să avem ipoteze și scenarii, inclusiv un scenariu negru", afirmă Nicolae Ciucă, premierul României.

Măsurile în acest caz vor fi discutate abia săptămâna viitoare, la comandamentul de iarnă. Pentru a nu stinge lumina în orele de vârf, Dispecerul Energetic Naţional recomandă autorităților, în documentul prezentat de profit.ro, să-i pregătească pe consumatori pentru raționalizări, la fel ca pe vremea lui Ceauşescu. 

Cine ar putea fi primii debranşaţi

"Există riscul ca anumiţi consumatori să fie debranşaţi pentru a nu intra într-o situaţie de criză", avertizează Dumitru Chisăliţă, expert în energie. Vizaţi de debranşări sunt, în primul rând, consumatorii industriali. Populaţia este încurajată, în primă fază, să treacă la încălzirea pe lemne şi să închidă gazul. "Acel gaz natural să fie folosit pe piaţa de energie atât pentru alimenta consumatorii, cât şi pentru a produce energie electrică, care poate să fie deficitară", adaugă Dumitru Chisăliţă, expert în energie.

România importă, anual, cam 5% din necesarul de curent, problema însă e în orele de vârf, când cererea depăşeşte oferta. Deficitul ar putea fi şi mai mare, dacă va fi activat mecanismul de solidaritate. În acest caz, România va trebui să dea din energia ei altor ţări, mult mai afectate de criză. 

În Europa, în urmă cu un an, 1 megawatoră costa 85 de euro, iar acum costă de 10 ori mai mult. Facturile reprezinte 15% din PIB-ul european, adică 2 miliarde de euro, o sumă uriaşă.  Un angajat din România trebuie să lucreze 30 de zile pentru a-și plăti facturile anuale la lumină şi gaz. La fel ca în Franţa şi Ungaria. Unul din Olanda va avea nevoie de 48 de zile de muncă. Iar în Grecia, factura anuală reprezintă aproape două salarii medii. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰