Ce este "taxa de solidaritate". Peste 330 de companii, printre care Dacia, Lidl, Kaufland, Dedeman, OMV sau Rompetrol, lovite de "găselniţa" guvernului
Noua coaliţie politică vrea să readucă la viaţă "taxa de solidaritate", prin care încearcă să facă rost de bani pentru majorări de pensii, salarii şi alocaţii. Banii ar urma să vină de la marile companii din România, cu cifre de afaceri de peste 100 de milioane de euro. Printre acestea s-ar număra Dacia, Dedeman, OMV Petrom, Lidl, Carrefour, Kaufland sau Rompetrol.
Introducerea "taxei de solidaritate" pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de o sută de milioane de euro a fost discutată în şedinţa de luni a coaliţiei, dar în timp ce aceasta este propusă de UDMR şi agreată de PSD, liberalii nu doresc ca măsura să fie una permanentă.
În 20 noiembrie, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a avansat ideea instituirii unei „taxe de solidaritate” care să fie aplicată companiilor care înregistrează o cifră de afaceri de peste o sută de milioane de euro pe an, precizând la acel moment că acest subiect nu se regăseşte în programul de guvernare, dar va fi discutat după instalarea Guvernului.
"La un moment dat s-a vorbit de o taxă de solidaritate. Noi am spus că taxă de solidaritate e ok, dar trebuie să vedem ce fel de solidaritate şi cine e solidar, fiindcă eu nu pot accepta ca persoanele care au un venit mic să fie solidare când companiile mari nu sunt solidare şi am spus că, din punctul meu de vedere, ar însemna o taxă de solidaritate la acele companii care au o cifră de afaceri mai mare de o sută de milioane de euro pe an, ceea ce ar fi corect, pentru o perioadă scurtă sau mai lungă de timp. Este o posibilitate de a aduna nişte bani la bugetul de stat. După calculele noastre, undeva între 1,4-1,6 miliarde de euro pe an, şi de acolo se pot finanţa multe lucruri. Dar eu nu pot să fiu de acord ca oamenii care au un venit de 2500, de 3000 de lei să fie solidari când există posibilitatea de a găsi alte surse. Asta a fost discuţia”, a declarat Kelemen Hunor la finalul discuţiilor privind formarea unei coaliţii de guvernare.
Şi preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat că toate companiile care au cifră de afaceri peste 100 milioane ar putea să achite o taxă de solidaritate de 1 la sută pentru sănătate şi educaţie, pentru a sprijini în acest fel bugetul naţional.
Câţi bani speră coaliţia de guvernare să obţină din "taxa de solidaritate"
Practic, se reia o idee mai veche iniţiată de Liviu Dragnea în urmă cu câţiva ani şi anume ca marile companii să plătească anual o taxă de solidaritate care ar fi 1% din cifra de afaceri. Potrivit surselor Observator, se discută în cadrul coaliţiei de guvernare ca această taxă să fie "destinată" doar companiilor care au o cifră de afaceri mai mare de 100 milioane de euro.
Aceasta ar urma să plătească 1% din cifra de afaceri, iar coaliţia de guvernare speră să adune nu mai puţin de un miliard de de euro, bani care ar urma să intre în bugetul de stat. În acest fel, autorităţile speră să acopere o parte din deficitul bugetar. Coaliţia de guvernare vrea să mărească de la 1 ianuarie pensii, alocaţii şi salarii şi tocmai acolo ar urma să meargă aceşti bani.
Ce companii vor fi afectate de "taxa de solidaritate"
Conform unei analize realizate de Profit.ro, "taxa de solidaritate", gândită de noii guvernanţi pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro, ar lovi în peste 330 de companii.
Automobile Dacia, OMV Petrom, Lidl, Kaufland, Ford România, Rompetrol, Dedeman, Carrefour se află pe primele poziţii ale ierarhiei, raportat la afacerile anuale actuale, relevă date analizate de Profit.ro.
Dacia ar plăti, de exemplu, încă 37 milioane euro, iar OMV Petrom, încă 30 milioane euro la bugetul de stat, raportat la ultima cifră de afaceri.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰