Adevărul dureros pentru Europa. Cine controlează de fapt gazele din depozitele UE. "La iarnă vor ajunge la cine dă mai mult"
O analiză publicată de Bloomberg arată un adevăr incomod pentru guvernele din UE: nu deţin un control complet asupra gazelor naturale aflate în depozite. Mai exact, potrivit sursei citate, 90% din gazele stocate sunt în mâinile traderilor și ale furnizorilor de utilități. Așadar, un episod de ger sau de vreme mai rece ar putea face ca o cantitate mare de gaz să ajungă la cine dă mai mult. În ciuda faptului că are cea mai mare capacitate de stocare din Europa, Germania depinde de alte state, deoarece stocurile sale acoperă doar 25% din cererea anuală. Nici Polonia nu se află într-o situaţie prea bună.
Europa a muncit din greu pentru a-şi umple depozitele de gaze înainte de venirea iernii însă adevărul dureros este că guvernele naţionale au un control limitat asupra acelor rezerve, relatează Bloomberg. Doar aproximativ 10% din gazele aflate în instalaţii de depozitare din Italia şi până în Ţările de Jos sunt sub controlul direct al autorităţilor publice via rezervele naţionale strategice, potrivit datelor colectate de Bloomberg.
Restul se află în mâinile companiilor internaţionale de trading, firmelor (furnizorilor) de utilităţi şi grupurilor industriale iar companiile sunt libere să vândă gazele celui mai mare ofertant, chiar dacă este vorba de o altă ţară. Asta înseamnă că un val de frig în Germania ar putea declanşa o goană după gaze în ţările vecine şi ar pune la încercarea solidaritatea Europei.
Cine deţine de fapt gazul stocat în depozitele europene
Reţeaua de gaze a regiunii ar trebui să funcţioneze astfel încât să permită livrările între ţări. Atât timp cât există suficient combustibil în sistem, ar trebui să se echilibreze. Însă sistemul nu a operat într-un scenariu de tipul crizei actuale. "Aspectele practice ale sistemului nu au fost testate cu adevărat până acum. Foarte multe vor depinde de cât de severă va fi iarna care va veni", a apreciat Graham Freedman, analist la firma de consultanţă Wood Mackenzie.
- Analiză. Cum vând Turcia şi Azerbaidjan gaz rusesc Europei prin conducta TANAP
- România va primi 2,2 miliarde de euro din fondurile UE pentru a combate efectele creşterii preţurilor la energie
- Milioane de britanci renunţă la unele mese din timpul zilei din cauza creşterii costurilor la alimente - sondaj
Potrivit acestuia, dacă va fi foarte frig, stocurile de gaze ar putea scădea sub 10% la finele lunii martie. O astfel de situaţie ar putea declanşa o goană pentru livrări înainte de iarna următoare.
Chiar dacă Europa nu dispune de date transparente cu privire la cine deţine gazul stocat, cea mai mare parte este deţinut de companii de utilităţi, inclusiv firme controlate de stat, care vor fi nevoite să scoată gaze din depozite pentru a aproviziona gospodăriile şi clienţii industriali, susţin sursele citate de Bloomberg.
O cantitate mai mică de gaze este controlată de companii de trading precum Glencore Plc şi Vitol Group, al căror interes este maximizarea valorii portofoliilor lor. Însă ei sunt jucători relativ minori din cauza costurilor ridicate asociate şi a noilor reglementări care au creat şi mai multe obstacole, susţin sursele care au dorit să îşi păstreze anonimatul.
Jumătate din capacitatea de stocare a gazelor din UE este situată în trei țări: Germania, Italia, Ţările de Jos (Olanda)
Îngrijorările cu privire la aprovizionarea cu gaze la iarnă au stimulat eforturile de umplere a depozitelor, care acum sunt aproape de nivelul maxim şi peste media din ultimii cinci ani. Însă pentru a evita riscurile, guvernele ar putea declanşa starea de urgenţă. Într-un astfel de scenariu, Autoritatea federală pentru reţele din Germania, la fel ca şi alte autorităţi naţionale, ar avea puterea de a ordona dacă gazele rămân în depozite sau sunt scoase. Această limitare ar putea lăsa ţările vecine într-o situaţie de criză.
Germania este dependentă de alte state pentru că depozitele sale acoperă doar 25% din cererea anuală. Polonia este şi ea într-o situaţie precară. A cincea cea mai populată ţară din UE, cu 38 de milioane de locuitori, are capacităţi de stocare de gaze mai mici decât Slovacia, ţară cu o populaţie de 5,5 milioane de locuitori.
Bloomberg
Dacă sistemul va funcţiona, preţurile vor creşte acolo unde cererea este mai acută şi pe măsură ce livrările se îndreaptă spre pieţele cu preţurile cele mai mari, preţurile în ţările de unde sunt accesate rezervele de gaze ar urma să crească şi ele ca răspuns, spune Niek van Kouteren, trader la compania olandeză de energie PZEM NV. "Urmează să vedem cât de eficientă este piaţa", spune Niek van Kouteren.
Este posibil să apară distorsiuni de preţuri în lunile următoare, pe măsură ce livrările din Rusia, care anul trecut a acoperit 40% din necesarul continentului, au fost reduse dramatic. Aceasta creşte perspectiva ca gazele să fie livrate dintr-o piaţă pe alta, astfel că odată cu scăderea temperaturilor pieţe mari precum cele din Germania şi Polonia ar putea să atragă livrări din Italia, Austria şi Ţările de Jos.
Unele țări, precum Austria, au mai multe stocuri de gaz decât au nevoie
Chiar dacă are cele mai mari capacităţi de stocare din Europa, Germania a accesat în mod tradiţional rezervele Austriei pentru ca cea mai mare economie a Europei să îşi poată încălzi casele şi să îşi menţină fabricile în funcţiune. Austria tinde să funcţioneze ca un furnizor în timpul iernii, în condiţiile în care peste două treimi din capacităţile sale de stocare sunt puse frecvent la dispoziţia altor ţări. Cehia şi Ungaria au şi ele capacităţi de stocare mai mari decât necesarul lor intern.
Riscul gazelor din depozite controlate de privaţi a fost evident în iulie, când Uniper, cel mai mare cumpărător de gaz rusesc din Germania, și-a retras stocurile din depozit pentru a deservi clienții după ce Rusia a redus livrările. Decizia s-a lovit cap în cap cu planul guvernului de la Berlin de a reface stocurile și a făcut presiuni asupra administrației cancelarului Olaf Scholz să scoată mai mulți bani. Acum Uniper este în proces de naționalizare.
Guvernele statelor UE iau măsuri în prezent pentru a limita perturbările în această iarnă prin reglementarea retragerilor din depozite și refacerea stocurilor. Germania a adoptat o legislație care impune obiective pentru stocarea gazelor. A atins deja ținta de 95% pentru 1 noiembrie și impune un nivel de 40% până la 1 februarie. Operatorii riscă penalități dacă nu se încadrează.
Guvernul lui Scholz a trimis 15 miliarde de euro către Trading Hub Europe, compania care gestionează piața de gaze din Germania, pentru a cumpăra gaze pentru depozitare. Grupul a achiziționat aproximativ 60 de terawaţi-oră de gaz, echivalentul a aproximativ 25% din capacitatea de stocare a Germaniei, care ar putea fi considerată ca fiind controlată de stat.
"Guvernul german are acum o cantitate imensă de gaz pentru o folosi atunci când este nevoie în timpul iernii”, a declarat Sebastian Bleschke, directorul general al asociației de stocare a gazelor din țară, Ines. "Dar majoritatea stocurilor din țară sunt ale piețelor și ar putea merge oriunde."
Guvernele europene se așteaptă ca livrările transfrontaliere să rămână o parte esențială a pieței energetice din Europa. "Nu există nicio îngrijorare" ca gazele să fie retrase din depozitele italiene și utilizate de alte țări, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Tranziției Ecologice din Italia.
Dar criza energetică a dus la o analiză mai profundă a acestor depozite, iar unele ţări şi-au exprimat nevoia de a-şi extinde capacitatea de stocare pentru a face față crizelor viitoare. Iarna 2023-2024 "ar putea fi mai rea decât cea actuală", a declarat Claudio Descalzi, directorul executiv al gigantului energetic italian Eni.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰