Alegeri parlamentare 2024, lista definitivă a candidaţilor în Bucureşti

Astfel, în cursa pentru viitorul Parlament au depus liste pentru Bucureşti: USR, UDMR, PSD, Partidul Oamenilor Credincioşi, Forţa Dreptei, Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER), PNL, Partidul SOS România, Alianţa Naţional Creştină, Partidul România în Acţiune, AUR, Liga Acţiunii Naţionale, Partidul Patrioţii Poporului Român, Partidul Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate (partidul SENS), Partidul Ecologist Român, alianţa politică România Socialistă, Partidul Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi, Partidul Oamenilor Tineri, Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională, Partidul Naţional Conservator Român, Partidul Noua Românie, Partidul Social Democrat Unit, Partidul Social Democrat Independent.

Parlamentare 2024. Candidaturile definitive pentru Bucureşti

Listele formaţiunilor politice pentru Senat sunt deschise de:

• USR - Clotilde Armand
• UDMR - Zoltan Janos Kover
• PSD - Adrian Streinu Cercel
• Forţa Dreptei - Eugen Tomac
• REPER - Octavian Alexandru Berceanu
• PNL - Sorin Cîmpeanu
• SOS România - Diana Şoşoacă Iovanovici
• Alianţa Naţional Creştină - Gheorghe Florin Zamfirescu
• România în Acţiune - Marius Dumitru Crăciun
• AUR - Petrişor Gabriel Peiu
• Liga Acţiunii Naţionale - Silviu Predoiu
• Partidul Patrioţii Poporului Român - Mihai Rapcea
• Partidul SENS - Ana Maria Ciceală
• Partidul Ecologist Român - Alexandru Pânişoară
• România Socialistă - Constantin Ionescu
• Partidul Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi - Vlad Tudor Alexandrescu
• Partidul Oamenilor Tineri - Vali Mariana Aldea
• Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională - Alexandra Beatrice Păcuraru Bertalan
• Partidul Naţional Conservator Român - Cristian Terheş
• Partidul Noua Românie - Sebastian Constantin Popescu
• Partidul Social Democrat Unit - Oana Creţu

Pentru Camera Deputaţilor, listele de candidaţi din circumscripţia Bucureşti, depuse de formaţiunile politice, sunt deschise de:

• USR - Claudiu Năsui
• UDMR - Eduard Carol Novak
• PSD - Alexandru Mihai Ghigiu
• Partidul Oamenilor Credincioşi - Mihail Edu
• Forţa Dreptei - Ludovic Orban
• REPER - Dragoş Cătălin Teniţă
• PNL - Sebastian Burduja
• SOS România - Dumitru Coarnă
• Alianţa Naţional Creştină - Florin Simion
• România în Acţiune - Sanda Elena Nicola
• AUR - George Simion
• Liga Acţiunii Naţionale - Mihai Doru Giugula
• Partidul Patrioţii Poporului Român - Mihai Ioan Lasca
• Partidul SENS - Florina Raluca Presadă
• Partidul Ecologist Român - Dan Niculae Podaru
• România Socialistă - Dumitru Gigi Dumitrescu
• Partidul Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi - Vlad Dan Gheorghe
• Partidul Oamenilor Tineri - Răzvan Mirel Chiriţă
• Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională - Ulise Toader
• Partidul Naţional Conservator Român - Viorica Dăncilă
• Partidul Noua Românie - Mihai Cristea
• Partidul Social Democrat Unit - Luminiţa Gheorghiu
• Partidul Social Democrat Independent - Marian Vanghelie

Atribuţiile Parlamentului în România

Conform Constituției României, Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare. Parlamentul împreună cu Guvernul au și dreptul de inițiativă legislativă. De asemenea, o propunere legislativă poate fi înaintată și de către un grup de minim 100.000 de persoane cu drept de vot din cel puțin un sfert din județele țării. Ședințele celor două camere se desfășoară separat, articolul 65 din Constituția României definind situațiile în care au loc ședințe comune.

Când sunt următoarele alegeri parlamentare

Următoarele alegeri parlamentare sau legislative în România vor avea loc la finalul anului 2024, mai precis la data de 1 decembrie 2024, de Ziua națională a României. Aceste alegeri vor fi al 10-lea de acest tip în România postdecembristă. Parlamentul României este bicameral, fiind format din Camera Deputaților cu 330 de membri și Senat cu 136 de membri. Mandatul de parlamentar este obținut pentru o durată de patru ani. Membrii Camerei Deputaților sunt aleși prin mai multe metode: 308 sunt aleși din 42 de circumscripții constituite din cele 41 de județe ale României și municipiul București, prin reprezentare proporțională, iar patru sunt aleși, tot prin reprezentare proporțională, dintr-o circumscripție reprezentând diaspora română, rezultând un subtotal de 312 membri. Partidele politice trebuie să treacă un prag electoral care se calculează în două moduri: fie prin raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, fie prin calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale. Locuri suplimentare se adaugă pentru grupurile minoritare etnice care concurează în alegeri și trec un prag special (mai mic); în prezent, 18 partide ale minorităților etnice sunt reprezentate în Parlament, rezultând un total de 330 de membri. Cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși din 43 de circumscripții constituite din 41 de județe (un total de 121 de locuri), municipiul București (13 locuri) și diaspora română (două locuri).

Ce salariu are un parlamentar

Salariul de bază pentru senatori și deputați este de 18.720 de lei brut pe lună, iar liderii de grup încasează în plus circa 2.000 de lei. Cele mai mari salarii le au președinții celor două Camere, ei încasează aproape 24.000 de lei brut pe lună, adică peste 13.000 de lei net. Şi pentru că nu este de ajuns, la începutul anului trecut senatorii şi deputaţii și-au majorat sumele forfetare cu aproape 1.500€. Nu e o majorare propriu-zisă de salarii, ci o sumă pe care o au la dispoziție pentru a-și finanța activitatea lunară cu tot ce implică ea - de la cheltuielile de cazare, masă și pentru amenajarea biroului, la plata propriului site și a angajaţilor. Astfel, fiecare parlamentar ajunge să ne coste 35.000 de lei - sunt bani pe care aleși ii pot cheltui după bunul plac, mai ales că potrivit legii 50% din suma forfetară nu trebuie justificată. Majorarea vine în contextul în care deja veniturile parlamentarilor erau la un nivel asemănător cu cel al statelor bogate din Europa.

Deşi România este a două cea mai săracă ţară din UE. Lunar - sub formă de indemnizație și sume forfetare - un parlamentar din România dispune de circa 11.500 de euro. Mai mult decât un parlamentar britanic, de exemplu, care câştigă aproape 8.000 de euro.

Diurna şi alte beneficii ale demnitarilor

Pe lângă salariul propriu-zis, parlamentarii au parte și de alte numeroase beneficii. Pe lângă suma forfetară pe care o primesc lunar, aceştia pot călători gratuit cu trenurile CFR în perioada mandatului și mai beneficiază de un zbor gratuit dus - întors pe săptămână, la cel mai apropiat aeroport de circumscripția lor. De asemenea, senatorii și deputații primesc şi un telefon de serviciu cu abonament.

Reguli pentru a fi ales in Parlamentul Romaniei

Senatorii și deputații sunt aleși prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, iar numărul acestora este stabilit prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării.

Pe 6 decembrie românii vor alege un număr de 136 de senatori și 312 deputați, reprezentând cele 43 de circumscripţii electorale (41 judeţe, Bucureşti şi Diaspora). Locuri suplimentare se adaugă pentru grupurile minoritare etnice care concurează în alegeri și trec un prag special (mai mic); în prezent, 17 minorități etnice sunt reprezentate în Parlament.

Diferența numărului de membri este dată de norma de reprezentare, care pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar pentru Camera Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori. 

Cine are dreptul de a fi ales

Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară.

Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților și de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat.

Cine nu poate fi ales

Nu au voie să candideze judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.

Nu au voie că candideze debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție.

Nu au voie să candideze persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă, precum și persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă sau prin lege.

Românii vor vota 446 de parlamentari la alegerile din 2024

Următoarele alegeri parlamentare în România vor avea loc la finalul anului 2024, fie în luna noiembrie, fie în luna decembrie.

Parlamentul României este bicameral, fiind format din Camera Deputaților cu 330 de membri și Senat cu 136 de membri. Mandatul este obținut pentru o durată de patru ani. Membrii Camerei Deputaților sunt aleși prin mai multe metode: 308 sunt aleși din 42 de circumscripții constituite din cele 41 de județe ale României și municipiul București, prin reprezentare proporțională, iar patru sunt aleși, tot prin reprezentare proporțională, dintr-o circumscripție reprezentând diaspora română, rezultând un subtotal de 312 membri. Partidele politice trebuie să treacă un prag electoral care se calculează în două moduri: fie prin raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, fie prin calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale. Locuri suplimentare se adaugă pentru grupurile minoritare etnice care concurează în alegeri și trec un prag special (mai mic); în prezent, 17 minorități etnice sunt reprezentate în Parlament, rezultând un total de 330 de membri.

Cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși din 43 de circumscripții constituite din 41 de județe (un total de 121 de locuri), municipiul București (13 locuri) și diaspora română (două locuri).

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰