Sondaj INSCOP: 57% dintre români au părere bună despre comasarea alegerilor. Intenţii de vot la europarlamentare: PSD-PNL - 43,7%, AUR - 20,6%

57.2% dintre români au o părere bună despre comasarea pe 9 iunie a alegerilor pentru Parlamentul European şi a alegerilor locale, în timp ce 36.2% au o părere proastă. 5.9% nu ştiu  sau nu pot aprecia, iar 0.7% nu răspund.

Au o părere bună despre comasare 76% dintre votanţii PSD-PNL, 50% dintre votanţii AUR şi 47% dintre votanţii ADU. Au o părere proastă despre comasare 20% dintre votanţii PSD-PNL, 47% dintre votanţii AUR şi 51% dintre votanţii ADU.

Au o părere bună despre comasare în proporţii ceva mai mari decât media în  special persoanele cu studii superioare, gulerele albe si cei cu venituri foarte ridicate. Au o părere proastă despre comasare în special gulerele albastre, locuitorii din Bucureşti şi cei cu venituri scăzute.

Candidatura PSD şi PNL pe liste comune la europarlamentare şi separate la locale

36.9% din totalul populaţiei are o părere bună despre decizia PNL şi PSD ca la alegerile europarlamentare să candideze pe liste comune (sa facă o alianţă), iar la alegerile locale sa candideze separat. 51.3% au o părere proastă despre această decizie. 10.8% nu ştiu sau nu pot aprecia, iar 1% nu răspund.

Au o părere bună despre candidatura comună, respectiv separată la cele două tipuri de alegeri 64% dintre votanţii PSD-PNL, 18% dintre votanţii AUR şi 35% dintre votanţii ADU, în timp ce o părere proastă au 28% dintre votanţii PSD-PNL, 74% dintre votanţii AUR şi 56% dintre votanţii ADU.

Au o părere bună despre decizia PNL şi PSD ca la alegerile europarlamentare să candideze pe liste comune, iar la cele locale pe liste separate în special inactivii potenţial activi, persoanele care nu au cot pe social-media şi cei cu venituri foarte ridicate. Împărtăşesc opinia contrarie în special locuitorii din Bucureşti si din regiunea Nord-Vest.

Care va fi prezenţa la vot la alegerile europarlamentare

Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” vor merge la vot şi 10 ”sigur da” vor merge la vot, 12.5% dintre români au ales 1, 1.2% au ales 2, 1.2% au ales 3, 1.4% au ales 4, 5.7% au ales 5, 2% au ales 6, 5.6% au ales 7. 6.4% indică 8, 4.7% 9 şi 59.1% indică 10. 0.2% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

Intenţia de vot pentru partide politice la alegerile europarlamentare – raportat la respondenţii care îşi exprimă preferinţa pentru un partid din listă (75.3%  din total eşantion)

Raportat la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (75.3% din total eşantion), 43.7% dintre români ar vota cu  alianţa PSD - PNL, 20.6% cu AUR, 13.7% cu Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, FD). Pentru SOS Romania ar vota 6.4% dintre români, iar pentru UDMR ar vota 3.9% dintre alegători. Pro România ar obţine 3.7%, Alianţa AER (Partidul Verde şi Partidul Ecologist Român) 3.4%, REPER 0.9%. 3.7% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru alt partid.

Intenţia de vot pentru partide politice la alegerile locale (pentru Consiliul Local al oraşului / comunei) – raportat la respondenţi care îşi exprimă preferinţa pentru un partid din listă (83.5% din total eşantion)

Raportat la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (83.5% din total eşantion), 30.6% dintre alegători indică PSD, 25.6% PNL, 17.4% AUR, 9.8% Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, Forţa Dreptei), 4.3% SOS Romania, 4% UDMR, 3.1% Alianţa AER (Partidul Verde, Partidul Ecologist Român), 2.4% Partidul Pro România, iar 2.7% alt partid.

Ce părere au românii despre comasarea alegerilor

”Părerile românilor cu privire la deciziile politice din ultima perioadă (comasarea alegerilor, candidaturile pe liste comune, respectiv separate ale PSD şi PNL, intenţiile de vot pentru celor două tipuri de alegeri) arată o diversitate mare de opinii. Majoritatea populaţiei (57%) are o părere bună despre comasarea alegerilor, dar peste o treime nu sunt de de acord cu această formulă. Chiar şi o cincime dintre alegătorii PSD-PNL nu sprijină comasarea. Pe de altă parte, părerile votanţilor AUR şi ai Alianţei Dreapta Unită sunt şi ele împărţite.

Candidatura PSD şi PNL  pe liste comune la europarlamentare, respectiv separate la locale nu este apreciată de 51% dintre români şi apreciată de puţin peste o treime dintre votanţi. Pe de altă parte, două treimi dintre votanţii PSD-PNL sprijină acest proiect, iar 28% au o părere proastă. În ceea ce priveşte intenţia de vot pentru alegerile europarlamentare, Alianţa PSD-PNL întruneşte 43,7% din opţiuni, cu aproximativ 5 procente mai puţin decât suma celor două partide pentru alegerile europarlamentare măsurată în sondajul INSCOP de luna trecută. Intenţia de vot pentru Consiliile Locale măsurată în premieră arată plasarea PSD pe primul loc, cu puţin peste 30% din opţiuni, urmat de PNL (uşor peste 25%), semnificativ mai mult decât intenţia de vot a liberalilor măsurată lunile trecute la alegerile parlamentare sau europarlamentare.

PNL valorifică în mod evident structura de aleşi locali care determină un scor mai mare pentru consiliile locale ale oraşelor şi comunelor. Suma voturilor PSD şi PNL la alegerile pentru Consiliile Locale este de aproximativ 56%, cu aproape 13 procente mai mult decât intenţia de vot pentru alianţa PSD-PNL la alegerile europarlamentare. AUR, ADU şi SOS România obţin scoruri mai mici la alegerile locale pentru Consiliile Locale decât la alegerile europarlamentare”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰