Cum arată acum "harta secetei" în România și ce urmează. Directorul ANM: Valul de căldură va deveni unul persistent şi se va intensifica

Conform estimărilor de specialitate, cele mai afectate culturi agricole sunt porumbul şi floarea-soarelui, în timp ce Moldova este regiunea atinsă cel mai grav de seceta pedologică extremă, cu cea mai redusă cantitate de precipitaţii din istorie, de 322,6 litri pe metru pătrat, în acest an.

Vara 2022 este o vară a extremelor meteorologice

Directorul ANM a explicat, într-un interviu acordat Agerpres, că perioada 2012 - 2021 reprezintă perioada cea mai caldă de 10 ani consecutiv din ţara noastră.

"Valorile de temperaturi au înregistrat la nivel anual abateri termice pozitive între 0,68 grade Celsius, cât am avut în 2021, până la 1,96 grade Celsius în 2019, cel mai călduros an din istoria măsurătorilor din 1901 şi până în prezent. Anii 2019 şi 2020 rămân în top cei mai calzi ani şi, cu siguranţă, şi anul 2022, aşa cum arată cel puţin evoluţia de la 1 ianuarie şi până în prezent. Ceea ce ne aşteaptă, cel puţin în următoarea perioadă, este posibil să se înscrie în seria anilor celor mai călduroşi. Oricum, vara 2022 este o vară a extremelor meteorologice. Dacă luna iunie, din punct de vedere termic, se situează ca fiind a cincea lună cea mai caldă din istorie, a treia cea mai secetoasă, nici "Luna lui Cuptor" nu face excepţie. Perioada 1-17 iulie o situează la o abatere faţă de normalul climatologic al lunii lui Cuptor în ţara noastră cu aproape un grad mai caldă, iar din punct de vedere pluviometric, din păcate, în top, fiind cea mai secetoasă perioadă din istorie, pentru că înregistrăm o cantitate medie de numai 35% din ceea ce ar fi normal pentru o lună iulie în ţara noastră", a declarat Elena Mateescu.

Potrivit șefei ANM, vorbim despre o secetă extremă, de lungă durată, instalată încă din a doua jumătate a verii a anului 2021.

"Practic, în anul agricol 2021, la 1 septembrie, am intrat pe un fond de secetă deja instalat mai ales în jumătatea estică a ţării, secetă care s-a continuat, cu o iarnă blândă şi mai săracă în precipitaţii. Şi nici primăvara nu a făcut excepţie... iată debutul verii. Practic, ne îndreptăm spre finele celei de-a doua luni din această vară şi suntem într-un context în care deficitul de precipitaţii este unul semnificativ. Avem zone în ţară, mai ales în Moldova, care în cele zece luni şi două decade aproape au înregistrat cantităţi de apă sub 200 de litri sau cel mult 230 de litri pe metru pătrat, aproape 10 litri în medie pe lună ceea ce reprezintă foarte puţin. Ce putem să evidenţiem, calculând cantitatea de precipitaţii de la 1 mai şi până în data de 17 iulie? De ce menţionez această perioadă? Pentru că lunile mai - iunie sunt luni în care consumul faţă de apă al plantelor este unul foarte mare. Nu în ultimul rând, pentru culturile de toamnă, mai ales luna mai, iar luna iunie şi iulie pentru culturile înfiinţate în primăvară porumb şi floarea-soarelui", a continuat directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Acest an agricol, unul dintre cei mai secetoşi din istorie

Elena Mateescu spune că semnalele sunt în continuare pentru un deficit de precipitaţii, cel puţin în săptămânile 18 - 25 iulie, 25 iulie - 1 august şi chiar în prima săptămână din august, ceea ce va face cu siguranţă ca acest an agricol să fie unul dintre cei mai secetoşi din istorie.

În acest an, în 30 iunie şi 1 iulie, am avut din nou Cod Roşu de caniculă în partea de vest a ţării.

"Trebuie să menţionăm că pragul de stres termic pentru agricultură o reprezintă limita de 32 de grade Celsius în condiţiile în care în foarte multe zile consecutive înregistrăm şi mai timpuriu aceste valori de temperaturi, asociate şi cu insuficienţa apei, sol, cu siguranţă atunci seceta creşte în intensitate şi nu în ultimul rând se extinde", spune șefa ANM.

Cum arată la acest moment "harta secetei" în România

"În acest an agricol Moldova este zona cea mai afectată. Dacă în anul agricol 2019 - 2020, cel mai recent an agricol secetos, în Dobrogea am înregistrat cea mai mică cantitate de precipitaţii din istorie, reprezentând valoarea cea mai coborâtă, de numai 229,2 litri pe metru pătrat, în acest an în Moldova înregistrăm cea mai coborâtă valoare, de 322,6 litri pe metru pătrat pătrat. Observăm nuanţele de galben ce caracterizează starea de secetă pedologică extremă în Moldova, în Dobrogea, în Bărăgan, nu în ultimul rând în Banat, în Crişana şi în Maramureş, dar şi areale din Câmpia Română sau în centru, cea mai mare parte a Transilvaniei", susține Elena Mateescu.

Directorul general AML afirmă că deficitele cele mai mari de apă sunt în jumătatea estică a ţării, dar şi în partea de vest-nord-vest a ţării: "În aceste regiuni, practic, analizăm cantitatea de precipitaţii de la 1 septembrie până în 17 iulie observăm, comparativ cu anul 2019 - 2020 că în cea mai mare parte a regiunilor cantităţile de precipitaţii în acest an sunt mai mici, exceptând de această dată Dobrogea, dar care şi în acest an are o cantitate de doar 50% din normalul perioadei analizate".

Când scăpăm de caniculă

"Luni am înregistrat maxime de până la 31 de grade în partea de vest, sud-vest a ţării şi ne apropiem de pragul unei zile de caniculă, 34 de grade la umbră în aceleaşi zone, cele mai ridicate valori fiind de aşteptat în partea de vest, sud-vest şi sud a ţării. Astăzi avem deja 35 - 36 de grade, pentru ca de joi să vorbim de 37 - 38 de grade, iar vârful acestui episod de caniculă să-l înregistrăm începând de vineri şi până marţi, când ne aşteptăm ca la nivelul regiunilor de câmpie din partea de vest, sud şi est a ţării, posibil să consemnăm şi valori de 39 - 40 de grade. Dar nu numai temperaturile maxime diurne sunt unele dintre cele mai ridicate. Şi nopţile vor fi tropicale, pentru că minimele, pe parcursul nopţilor cu siguranţă se vor situa peste 20 de grade Celsius ceea ce va face ca disconfortul termic să fie unul accentuat şi în intensificare de la o zi la alta având în vedere şi perioada de zile consecutive în care valul de căldură va deveni unul persistent şi în intensificare", spune Elena Mateescu.

Zonele montane vor fi mai ferite, dar şi acolo vor fi temperaturi de 30 de grade, la nivelul maximelor şi sunt considerate valori peste ceea ce ar fi normal pentru această perioadă.

"Cu siguranţă, valul de căldură, masa de aer tropical, este de aşteptat să se intensifice în special la sfârşitul acestei săptămâni şi debutul săptămânii viitoare, după care miercurea viitoare ne aşteptăm la o uşoară răcorire în partea de vest, la valori de 33 de grade în sudul ţării. Rămânem, însă, cu valori de 37 - 38 de grade", a continuat șefa ANM.

Elena Mateescu a mai spus că la acest moment, din punctul de vedere al fenomenelor de instabilitate, vara 2022 nu a fost atât de "generoasă" cu privire la emiterea alertelor de vreme severă imediată, specifice celei mai ploioase luni din ţara noastră. Avem un număr mai redus, de 48 alerte, comparativ cu cele peste 200 înregistrate anul trecut.

Din păcate, fenomenul care este de evidenţiat rămâne seceta pedologică extremă.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰