Paşte 2023. Calendar ortodox complet pentru perioada sărbătorilor pascale. Când pică Vinerea Mare

Paștele este una dintre cele două mari sărbători de peste an, dar, spre deosebire de Crăciun, Paștele nu pică în fiecare an la aceeași dată. Data Paștelui este influențată de două fenomene naturale importante: echinocțiul de primăvară, ce are loc pe 21 martie, și luna plină. Pentru că luna plină variază, data Paștelui variază și ea. Însă tot în secolul IV s-a stabilit că ziua Paștelui să fie mereu duminică.

Paştele 2023 este sărbătorit pe 16 aprilie la ortodocşi şi pe 9 aprilie la catolici

Paștele ortodox 2023 este în data de 16 aprilie, iar Paștele catolic 2023  se sărbătorește în 9 aprilie. 

Paștele este sărbătoarea în care prăznuim "omorârea morții, sfărâmarea iadului și începătura altei vieți veșnice și săltând îl lăudăm pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat și preamărit, Dumnezeul părinților noștri". Pentru ca acest lucru să se întâmple cu adevărat, trebuie să rostim "Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le".

Paștele poate fi prăznuit în fiecare duminică, cu câteva excepții: în duminica Rusaliilor, pentru că atunci se sărbătorește pogorârea Duhului Sfânt, în Duminica Floriilor, pentru că atunci este intrarea în Ierusalim și altă excepție este atunci când cade o mare sărbătore, precum Schimbarea la față, Ziua Crucii, Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, Botezul Domnului Hristos.

Când începe postul Paştelui în 2023

În 2023, Postul Paștelui la ortodocși începe pe 27 februarie și se încheie pe 15 aprilie. La catolici, Postul Mare ține din 22 februarie până pe 8 aprilie. Postul reprezintă reținerea totală de la anumite alimente și băuturi în scop religios și moral. Mai mult, creștinii trebuie să se rețină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc.

Cele mai importante tradiţii româneşti din perioada Paştelui

Paştele este una dintre cele mai importante sărbători creştine. Indiferent de regiune, Învierea Domnului aduce obiceiuri dintre cele mai interesante. Paştele este şi momentul în care ne curăţăm casele şi sufletele şi devenim mai buni. Vopsitul ouălor, pasca, mielul sau iepuraşul sunt doar câteva tradiţii de care românii se bucură de Paşte. 

Ouăle roşii

Cel mai cunoscut obicei de Paşte îşi are originea în scena în care Iisus a fost răstignit pe cruce în Vinerea Mare. Venind să-şi vadă fiul răstignit, Fecioara Maria avea în mână un coş cu ouă care s-au înroşit de la sângele Mântuitorului. În tradiţia populară ouăle roşii sunt purtătoare de noroc.

Tocmai de aceea, în dimineaţa zilei de Paşte este bine să ne spălăm pe faţă cu apa dintr-un vas în care sunt puse ouă roşii şi monede de argint. Totodată, ouăle roşii se ciocnesc la masa de Paşte alături de binecunoscuta replică "Hristos a Înviat! - Adevărat a Înviat!", care simbolizează iertarea unui păcat greu al celor care au spus-o. Mai mult decât atât, dacă cineva descoperă într-un ou două gălbenuşuri, acea persoană se va căsători în curând.

Ciocnitul oalelor

Tradiţia spune că pentru a fi mereu împreună cu cei dragi trebuie să împărţim primul ou ciocnit la toţi membrii familiei. De asemenea, oul trebuie să fie spart de către capul familiei. Tot acesta îl şi curăţă, iar fiecare îşi va lua bucăţica din acel ou şi il vor mânca deodată.

Trecerea pe sub masa în Vinerea Mare

Vinerea Mare sau Vinerea Seacă, atunci când se scoate Sfântul Epitaf înseamnă scoaterea unei mese în mijlocul bisericii, punerea pe o masă a Sfântului şi trecerea pe sub acesta. Se spune că trebuie să treci de trei ori pentru a te feri de boli şi a avea noroc tot anul. În Vinerea Mare se ţine post negru şi nu se face treabă.

Păstrarea lumânării din Noaptea Învierii

Conform tradiţiilor populare româneşti lumânarea cu care a fost luată Lumina Sfântă trebuie păstrată în casă, iar în cazul unor boli grave sau unor calamităţi naturale să fie aprinsă.

Preparatele tradiţionale sunt doar din miel

În ţara noastră, toate familiile servesc la masa de Paşte carne de miel, pregătită fie sub formă de friptură, drob sau ciorbă. Mielul îl simbolizează pe Iisus Hristos, care a fost sacrificat pentru salvarea omenirii.

De ce Pasca este rotundă?

Pasca este coaptă o singură dată pe an şi are formă rotundă, deoarece se crede că scutecele Mântuitorului au fost rotunde.

Iepurasul de Paşte

O tradiţie ceva mai recentă la români, iepuraşul de Paşte este cel care aduce ouă şi cadouri în dimineaţa Învierii Domnului. Tradiţia iepuraşului provine din cultura germanică, unde avea rolul unui Moş Crăciun de primăvară. Judeca faptele celor mici şi le oferea ouă colorate doar celor cuminţi. Legenda spune că iepuraşul vine cu un coş mare de ouă colorate şi dulciuri. Alte tradiţii au înlocuit simpaticul urecheat cu alte animale. De exemplu, în Elveţia, cucul este cel ce cară ouăle de Paşte, iar în alte zone europene, vulpea. De iepuraşul de Paşte se leagă şi înnoirea.

Hainele noi

În prima zi de Paşte există obiceiul de a se purta haine noi. Gestul simbolizează reînnoirea trupului şi a sufletului.

Când pică Paştele ortodox în următorii ani

• Paștele Ortodox 2024 – 5 mai
• Paștele Ortodox 2025 – 20 aprilie
• Paștele Ortodox 2026 – 12 aprilie
• Paștele Ortodox 2027 – 2 mai
• Paștele Ortodox 2028 – 16 aprilie
• Paștele Ortodox 2029 – 8 aprilie
• Paștele Ortodox 2030 – 28 aprilie

Când pică Paştele catolic în următorii ani

• Paștele Catolic 2024 – 31 martie
• Paștele Catolic 2025 – 20 aprilie
• Paștele Catolic 2026 – 12 aprilie
• Paștele Catolic 2027 – 2 mai
• Paștele Catolic 2028 – 16 aprilie
• Paștele Catolic 2029 – 8 aprilie
• Paștele Catolic 2030 – 28 aprilie

Câte zile libere avem de Paște în 2023

Românii au liber în prima și în a doua zi de Paște, iar începând din anul 2018, și Vinerea Mare este zi liberă.

• 14 aprilie 2022 – Vinerea Mare – zi liberă sărbătorită vineri;
• 16 aprilie 2022 – Paște Ortodox – zi liberă sărbătorită duminică;
• 17 aprilie 2022– a doua zi de Paște Ortodox – zi liberă sărbătorită luni;

Zile libere legale în 2023

• 1 ianuarie, 2 ianuarie — Anul Nou;
• 24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române;
• 14 aprilie — Vinerea Mare;
• 16 -17 aprilie — Paște ortodox 2023;
• 1 mai — Ziua Muncii; 
• 1 iunie — Ziua Copilului;
• 4 iunie (duminică) – Rusalii;
• 5 iunie (luni) — A doua zi de Rusalii;
• 15 august — Adormirea Maicii Domnului;
• 30 noiembrie — Sfântul Andrei;
• 1 decembrie — Ziua Națională a României;
• 25 decembrie, 26 decembrie — Crăciunul

sursa: crestinortodox.ro

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰