14 noiembrie, Sfântul Apostol Filip şi Sfântul Grigorie Palama. Sărbătoare importantă în calendarul ortodox
Joi, 14 noiembrie 2024, sunt prăznuiţi Sfântul Apostol Filip şi Sfântul Grigorie Palama, sfinţi cu care oamenii sunt, în general, mai puţin familiarizaţi.
Originar din Betsaida Galileii, Sfântul Apostol Filip este cel de-al treilea Apostol chemat la misiune de către Mântuitorul nostru, Iisus Hristos. Conform crestinortodox, Sfântul Filip, întâlnindu-l pe Natanael, i-a zis: "Am găsit pe Cel despre Care a scris Moise în Lege şi prooroci, pe Iisus, fiul lui Iosif cel din Nazaret". După Înălţarea Domnului la cer, Sfântul Filip a propovăduit credinţa creştină în Asia. Documente descoperite recent atestă faptul că Sfântul Apostol Filip l-a însoţit pe Sfântul Apostol Andrei în Schitya, Dobrogea de astăzi, pentru a face cunoscut cuvântul lui Dumnezeu.
Sfântul Apostol Filip a trecut la cele veşnice în Cetatea Hierapolis, din centrul Asiei Mici, unde a fost răstignit cu capul în jos.
Sfântul Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, s-a născut în 1296, în Constantinopol. Înzestrat cu abilităţi intelectuale şi ambiţie, Grigore a stăpânit toate subiectele de studiu care făceau parte la vremea aceea din cursul complet de educaţie superioară medievală.
Tânărul Grigorie, abia împlinind 20 de ani, s-a retras în Muntele Athos în 1316, devenind novice la Mănăstirea Vatoped, sub îndrumarea monahicească a Părintelui Nicodim. Acolo a fost tuns în monahism şi a pornit pe calea sfinţeniei.
A mai vieţuit şi în alte două asezăminte monahale: Lavra "Sfântul Atanasie Athonitul" şi Schitul Glossia. Aici a deprins practica rugăciunii inimii, isihasmul devenind pentru el un mod de viaţă. Din cauza incursiunilor turcilor din anul 1326, se va muta la Tesalonic, împreună cu 12 monahi isihaşti, unde va fi hirotonit preot. Îşi va continua viaţa de asceză, împreună cu cei 12 călugări, într-un schit de pe muntele de lângă Veria: cinci zile pe săptămână petrecea în rugăciune şi post, fără să se întâlnească cu nimeni, iar sâmbăta şi duminica cobora în mijlocul fraţilor şi al credincioşilor, slujind Sfânta Liturghie şi predicând.
S-a întors la Athos şi s-a aşezat pentru o perioadă în Schitul "Sfântul Sava", de lângă Marea Lavra. Deceniul următor începe controversa isihastă, adversarii Sfântului Grigorie fiind monahul Varlaam, care susţinea imposibilitatea cunoaşterii lui Dumnezeu, şi discipolii acestuia - călugărul bulgar Akyndinos, Patriarhul Ioan XIV Kalekas (1341-1347) şi împăratul Andronicus III Paleologul (1328-1341).
Sfântul Grigorie devine apologet al isihasmului şi, implicit, al Ortodoxiei, formulându-şi viziunea ascetică şi mistică. Sinodul de la Constantinopol din 1341, desfăşurat la Biserica "Sfânta Sofia", a fost de acord cu punctul de vedere al Sfântului Grigorie, şi anume că, inaccesibil în esenţa Sa, Dumnezeu Se descoperă şi poate fi cunoscut prin energiile Sale necreate. Însă, disputele dintre Palamiţi şi Varlaamiţi au continuat până într-acolo încât, în 1344, Sfântul Grigorie a fost întemniţat. În 1347, a fost eliberat şi numit Arhiepiscop al Tesalonicului. În 1351, Sinodul din Vlaherne a apărat cu solemnitate caracterul ortodox al învăţăturilor sale.
A trecut la cele veşnice la 14 noiembrie 1359. Potrivit tradiţiei, înainte de a face trecerea spre lumea veşnică, i s-a arătat Sfântul Ioan Gură de Aur, care i-a adresat cuvintele: "Spre Înălţimi! Spre Înălţimi".
A fost canonizat la nouă ani de la moartea sa. Moaştele Sfântului Grigorie Palama se păstrează la Tesalonic. Este prăznuit de două ori pe an: pe 14 noiembrie şi în duminica a doua din Postul Mare.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰