10 ianuarie, Sfântul Antipa de la Calapodeşti. Sărbătoare cu cruce neagră în calendarul ortodox

Deşi este român, Sfântul Antipa de la Calapodeşti este mai puţin cunoscut la noi, dar foarte cinstit de rusi şi de greci. Conform crestinortodox.ro, ruşii îl cinstesc drept "sfânt cuvios", iar grecii îl cinstesc drept "sfânt athonit", ca unul ce s-a distins între călugării de la Sfântul Munte. Biserica Ortodoxă Română l-a trecut în rândul sfinţilor în urma şedinţelor de canonizare din 20-21 iunie 1992.

Cuviosul Antipa s-a născut în anul 1816, în satul Calapodeşti, din judeţul Bacău. A intrat în monahism la Mănăstirea Calapodeşti, la vârsta de 20 de ani. După doi ani a plecat la Muntele Athos şi s-a stabilit la schitul românesc Lacu. În rânduiala aspră de la Schitul Lacu şi-a petrecut 15 ani, după care s-a mutat la Mănăstirea Esfigmen, una dintre cele mai vechi mănăstiri ale Sfântului Munte. Aici a stat patru ani, iar în această perioadă a fost călugărit cu numele de Antipa şi hirotonit diacon.

În anul 1860, s-a reîntors în Moldova şi a vieţuit prin mănăstirile din apropierea Iaşiului. Din anul 1865 se nevoieşte în Mănăstirea Valaam, situată pe o insulă din Lacul Ladoga. Iubind fericita linişte şi înstrăinare, Cuviosul Antipa s-a aşezat la această mănăstire în anul 1865, unde a trăit încă 17 ani în frica Domnului. Datorită sfaturilor duhovniceşti, în această perioadă a fost hirotonit preot.

Conform sursei amintite, Cuviosul Antipa Athonitul trece la cele veşnice la 10 ianuarie 1882. A fost înmormântat în gropniţa Mănăstirii Valaam.

Canonizarea şi trecerea în rândul sfinţilor a fost făcută în Muntele Athos, în 1906. El este cinstit mai ales în mănăstirile din Sfântul Munte, fiind singurul călugăr athonit român trecut în rândul sfinţilor şi numărat printre cei din urmă cuvioşi părinţi ai Athosului.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰