Boala care afectează unul din 10 români. În următorul deceniu, una din cinci persoane ar putea suferi de această afecţiune
Diabetul zaharat tip 2, cunoscut și sub numele de „boala secolului 21”, afectează în prezent unul din zece români, cu un risc alarmant de unul din cinci pentru dezvoltarea acestei afecțiuni în următorii 10 ani.
- EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
- COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024
În contextul Zilei Mondiale a Diabetului, noi cercetări atrag atenția asupra necesității unor măsuri imediate și eficiente pentru a contracara diabetul zaharat tip 2, „boala secolului 21”, care în absența intervențiilor adecvate va lăsa o amprentă asupra speranței de viață în decadele următoare.
Cercetările recente dezvăluie o perspectivă îngrijorătoare pentru societatea românească și nu numai: Diabetul zaharat tip 2 afectează în prezent unul din zece români, cu un risc alarmant de unul din cinci pentru dezvoltarea acestei afecțiuni în următorii 10 ani. Acest fenomen nu este izolat, având consecințe globale, cu estimări care indică faptul că numărul total al persoanelor afectate de diabetul zaharat va depăși un miliard până în anul 2050, această afecțiune influențând chiar speranța de viața.
Mai exact, specialiștii avertizează că dacă acesta nu va fi corect gestionat la nivel de autorități, ne va influența speranța de viață în următorii 80 de ani, diabetul fiind considerat un factor de risc extrem de important pentru boala cardiovasculară și având multiple complicații cronice (renale, oftalmologice, neurologice și cardiovasculare).
Cum poate fi prevenită "boala secolului 21"
„În principal, factori precum accesul la serviciile de sănătate și educația în domeniul sănătății sunt recunoscute ca elemente cheie în evoluția alarmantă a acestei boli. Factorii de risc pentru diabet sunt interconectați și reflectă adesea un stil de viață modern, caracterizat de alimentație nesănătoasă și sedentarism. În egală măsură, predispoziția genetică nu poate fi ignorată, iar educația în privința riscurilor este esențială. Vestea bună este că educația terapeutică continuă poate aduce beneficii spectaculoase, dacă pacienții înțeleg că au rol important în autoîngrijirea acestei boli”, explică dr. Mariana Rosculete Dinu, medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice în cadrul Clinicii Medikali.
Specialistul accentuează faptul că diabetul zaharat nu afectează doar calitatea vieții, ci are și un impact semnificativ asupra sistemului de sănătate: „Instalarea diabetului conduce la o creștere a utilizării serviciilor de îngrijire a sănătății, generând presiuni suplimentare asupra resurselor medicale”.
Simptomele diabetului zaharat, precum setea excesivă, urinarea frecventă și în cantități mari, senzația de foame excesivă și scăderea în greutate neintenționată, lipsa energiei și scăderea capacității de concentrare, sau vindecarea încetinită a rănilor și infecțiile frecvente, sunt simptomele tipice, dar tardive și de aceea e necesară efectuarea periodică a analizelor de sânge (glicemie, HbA1c).
Pentru a preveni diabetul, se recomandă adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, săracă în zaharuri, bogată în legume, proteine de calitate și fibre, precum și activitate fizică regulată. Aceste practici sunt esențiale în reducerea semnificativă a riscului de diabet. Monitorizarea periodica a nivelului de zahăr din sânge reprezintă o măsură crucială, în special pentru persoanele cu risc crescut, oferind posibilitatea identificării timpurii a schimbărilor și intervenției imediate.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰