Siegfried Mureşan speră că până la finalul anului Austria "îşi va ridica obiecţia nejustificată". Pierderile României și Bulgariei, calculate începând cu 2011

''Parlamentul European ne-a spus astăzi ceea ce ştiam deja, faptul că ne susţine, dar elementul de noutate este solicitarea imperativă de a adopta aderarea noastră până la finalul anului şi solicitarea imperativă adresată şi Austriei de a-şi ridica obiecţia. Sper ca Austria să-şi ridice obiecţia nejustificată până la finalul anului. Guvernul României şi-a îndeplinit, evident, toate angajamentele, inclusiv implementarea acelui nou proiect pilot efectuat cu sprijin european la frontiera externă a României şi un proiect pilot similar la frontiera externă a Bulgariei se desfăşoară conform planului. Acestea sunt menite a-i arăta încă o dată Austriei că problema cu persoanele solicitante de azil din Austria nu este originară în România şi aceste persoane, aceşti refugiaţi nu au venit în România, nici nu au trecut prin România. Ca atare, această obiecţie nejustificată sperăm să fie ridicată'', a spus Mureşan într-o întâlnire cu un grup de jurnalişti români, la Strasbourg, potrivit Agerpres.

În opinia sa, rezoluţia adoptată miercuri de PE constituie un instrument instituţional semnificativ de a spori presiunea pe actualul guvern de la Viena şi este certificarea faptului că aderarea României la spaţiul Schengen ''nu este un subiect care să divizeze Europa''.

Veto-ul Austriei, fără vreo justificare de natură legală privind criteriile de aderare

Rezoluţia Parlamentului European, elaborată pe baza petiţiei depuse de fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu prin Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, subliniază că România şi Bulgaria au îndeplinit deja cerinţele necesare pentru a fi admise în spaţiul Schengen. Eurodeputaţii regretă decizia Consiliului UE din 8 decembrie 2022 de a respinge statutul de membru al Schengen "fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare" şi solicită Consiliului să aprobe aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen de liberă circulaţie până la sfârşitul anului 2023.

Un spaţiu Schengen extins, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică, spun eurodeputaţii, menţionând că toate statele membre au dreptul de a adera la Schengen odată ce sunt pregătite.

CE va estima pierderile aduse României și Bulgariei din iunie 2011

Rezoluţia îi solicită Comisiei Europene să estimeze pierderile financiare, câştigurile nerealizate şi daunele aduse mediului pe care România şi Bulgaria le-au suferit din iunie 2011 din cauza "deciziei negative şi nejustificate" adoptate în privinţa aderării celor două ţări la spaţiul Schengen şi să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare. Eurodeputaţii subliniază că situaţia actuală "este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusă" şi "subminează capacitatea UE de a-şi promova valorile şi buna guvernanţă în ţările din afara UE".

În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepţia Bulgariei, a Ciprului, a Irlandei şi a României, fac parte din spaţiul Schengen de liberă circulaţie, care include, de asemenea, state din afara UE (Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein). Comisia Europeană a evaluat că Bulgaria şi România sunt pregătite să adere la Schengen, iar Parlamentul European a sprijinit constant aderarea celor două ţări, cel mai recent într-o rezoluţie din 5 octombrie 2022 şi într-o dezbatere la 14 decembrie 2022.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰