Scandal, absenţe şi colinde la prima şedinţă a noului Parlament
Prima zi a noilor parlamentari a fost marcată mai degrabă prin absențe și scandal. Diana Șișoacă a venit însoțită de vloggerul Makaveli, apoi a fost văzută cântând colinde pe holurile Parlamentului, alături de mai mulți parlamentari SOS.
UPDATE Prima ședință de plen a Senatului din legislatura 2024 - 2028 a început vineri cu intonarea Imnului Național. Ședința este prezidată de senatorul senior Ioan Stan (PSD), care deține cel mai mare număr de mandate parlamentare. În sală sunt prezenți 114 senatori din cei 134 aleși.
În paralel, ședința de plen a Camerei Deputaților a început vineri, reprezentând prima reuniune a forului în noua formulă, după scrutinul din 1 decembrie. Președinte de ședință este deputatul UDMR Seres Denes. În sală, o treime din scaune au fost goale.
UPDATE Diana Şoşoacă a venit în Parlament alături de vloggerul Makaveli, un influencer care l-a susţinut pe Călin Georgescu.
- Gelu Duminică: Urmează o instabilitate şi mai mare. România este economic pe marginea gropii
- Politicienii bulgari ar putea fi testați pentru alcool și droguri. Ce riscă cei care sunt prinși că au consumat...
- Noii parlamentari ai României: foşti influenceri sau model de lenjerie intimă. Cel mai tânăr are 23 de ani
- Şeful SIE, audiat în Parlament: Încă din 2023 au părut încercări de influenţare a opiniei, prin informaţii...
- Crin Antonescu: Partidele sunt la minimum. Noi nu avem partide mari, avem o coaliţie guvernamentală de bine de...
Camera Deputaţilor şi Senatul au fost convocate de preşedintele Klaus Iohannis în şedinţe separate, în care lucrările vor fi conduse de parlamentarul cu cel mai mare număr de mandate exercitate.
Structura noului Parlament
În Camera Deputaţilor sunt 312 deputaţi aleşi pe liste de partid şi 19 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. În Senat sunt 134 de reprezentanţi ai partidelor politice. Cele mai multe mandate de deputat aparţin PSD - 86. AUR este al doilea partid din Camera Deputaţilor, cu 63 de deputaţi, urmat de PNL - 49 de deputaţi, USR – 40 de deputaţi; SOS România – 28 de deputaţi; POT – 24 de deputaţi, UDMR – 22 de deputaţi.
Acestora li se adaugă 19 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale: Ioana Grosaru - Asociaţia Italienilor din România - RO.AS.IT, Bogdan Alin Stoica - Asociaţia Liga Albanezilor din România, Ionel Stancu - Asociaţia Macedonenilor, Nicolae Păun - Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa”, Silviu Feodor - Comunitatea Ruşilor Lipoveni, Silviu Vexler - Federaţia Comunităţilor Evreieşti, Ştefan Bouda - Forumul Cehilor, Ovidiu Ganţ - Forumul Democrat al Germanilor, Varujan Pambuccian - Uniunea Armenilor, Gheorghe Nacov - Uniunea Bulgară din Banat, Giureci-Slobodan Ghera - Uniunea Croaţilor, Iulius Marian Firczak - Uniunea Culturală a Rutenilor, Varol Amet - Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani, Iusein Ibram - Uniunea Democrată Turcă, Adrian-Miroslav Merka - Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor, Dragoş-Gabriel Zisopol - Uniunea Elenă din România, Ghervazen Longher - Uniunea Polonezilor, Ognean Crîstici - Uniunea Sârbilor, Miroslav Nicolae Petreţchi - Uniunea Ucrainenilor.
Mandatele din noul Senat sunt împărâite astfel: PSD – 36 de mandate, AUR – 28, PNL – 22, USR – 19, SOS România – 12, UDMR – 10, POT – 7 senatori.
Ce se întâmplă la prma şedinţă parlamentară
Până la alegerea Biroului Permanent, lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de deputatul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare exercitate, în calitate de preşedinte senior, asistat de cei mai tineri 4 deputaţi, în calitate de secretari. În cazul în care doi sau mai mulţi deputaţi au exercitat acelaşi număr de mandate parlamentare, cel mai în vârstă deputat dintre aceştia va conduce lucrările Camerei Deputaţilor. O prevedere similară este valabilă şi în cazul Senatului.
Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaţilor alege în prima sa şedinţă o comisie compusă din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică a Camerei Deputaţilor, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare. (2) Comisia de validare funcţionează pe întreaga durată a mandatului Camerei Deputaţilor. În cazul Senatului, numărul membrilor comisiei de validare este 15 La ambele Camere, componenţa Comisiei de validare este aprobată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmeşte un raport în care vor fi nominalizaţi deputaţii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare. Şi la Senat, Comisia de validare întocmeşte un raport în care nominalizează senatorii pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare.
Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în şedinţe separate, de drept, în cel mult 5 zile de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia. Raportul Comisiei de validare se prezintă de către preşedintele acesteia plenului.
Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia, prevedere valabilă şi în cazul senatorilor.
Depunerea Jurământului
După constituirea legală a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, fiecare deputat şi fiecare senator depune în faţa plenului Camerei din care face parte, întrunită în şedinţă solemnă, jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor:Jur credinţă patriei mele România;Jur să respect Constituţia şi legile ţării;Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României; Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;Aşa să mă ajute Dumnezeu. Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă, care se înlocuieşte cu formula:Jur pe onoare şi conştiinţăşi aceasta prefaţează jurământul.
Jurământul scris se rosteşte solemn, se semnează de fiecare deputat sau senator şi se încredinţează spre păstrare preşedintelui Camerei.Refuzul de a depune jurământul de credinţă atrage de drept invalidarea mandatului, de care plenul Camerei ia act.
Alegerea şefului Camerei Deputaţilor
După constituirea legală a Camerei Deputaţilor se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia. Preşedintele Camerei Deputaţilor face parte din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi este preşedintele acestuia. Din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor mai fac parte 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori.
Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordine alfabetică, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi, cu condiţia respectării cvorumului legal. (3) Dacă niciun candidat nu a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi, se organizează un nou tur de scrutin, la care participă cei doi candidaţi care au obţinut numărul cel mai mare de voturi.
Alegerea vicepreşedinţilor, a secretarilor şi a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora potrivit configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor şi negocierii liderilor grupurilor parlamentare,
Vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii Camerei Deputaţilor sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea nominală prezentată plenului de grupurile parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective.
Alegerea conducerii Senatului
După constituirea legală a Senatului se aleg preşedintele Senatului şi ceilalţi membri ai Biroului permanent. Biroul permanent al Senatului se compune din: preşedintele Senatului, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Preşedintele Senatului este şi preşedintele Biroului permanent.
Apartenenţa politică a membrilor Biroului permanent, în care se include şi preşedintele Senatului, trebuie să reflecte configuraţia politică rezultată din alegeri. Senatorul care a fost ales independent se poate autopropune.
Preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor prezenţi.
Dacă niciun candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar se organizează noi tururi de scrutin, la care participă primii 2 candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi sau, după caz, toţi candidaţii care s-au clasat pe primul loc, la egalitate de voturi, ori primul clasat şi toţi candidaţii care s-au clasat pe locul al doilea, cu un număr egal de voturi. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a obţinut votul majorităţii senatorilor prezenţi.
Constatarea rezultatelor votului şi întocmirea procesului-verbal se fac de către o comisie constituită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Preşedintele este ales pe durata mandatului Senatului.
Propunerea de repartizare a celorlalte funcţii din Biroul permanent se stabileşte, după alegerea preşedintelui, pentru toate sesiunile legislaturii, respectând configuraţia politică a Senatului rezultată din alegeri, prin negocieri între reprezentanţii grupurilor parlamentare.
Numărul de reprezentanţi în Biroul permanent al fiecărui grup parlamentar, în care se include şi preşedintele Senatului, trebuie să respecte ponderea numărului de senatori ai fiecărui grup faţă de numărul total de senatori, la începutul fiecărei sesiuni ordinare.
Propunerile nominale pentru funcţiile de vicepreşedinte, secretar şi chestor repartizate se anunţă în plenul Senatului de către liderii grupurilor parlamentare respective. Lista candidaţilor propuşi pentru funcţiile din Biroul permanent se supune în întregime votului Senatului şi se aprobă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰