Legea bugetului de stat pe 2022 a fost promulgată de Klaus Iohannis. CCR explică de ce a respins sesizarea USR

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat marți, 28 decembrie 2021, următoarele decrete:

• Decret pentru promulgarea Legii bugetului de stat pe anul 2022 (PL-x 611/20.12.2021);
• Decret pentru promulgarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 (PL-x 612/20.12.2021).

Legea bugetului a fost votată de Parlament și contestată apoi de USR la Curtea Constituțională. CCR a respins marți sesizarea USR pe proiectul bugetului de stat pe 202. Documentul se bazează pe o creștere economică de 4,6% și pe un deficit de șase procente.

Ce a decis Curtea Constituţională cu privire la Legea bugetului

Potrivit unui comunicat al CCR, în urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.6 alin.(2) din Legea bugetului de stat pe anul 2022.

CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.54 din Legea bugetului de stat pe anul 2022 sunt constituţionale în raport cu critica de neconstituţionalitate extrinsecă formulată numai în măsura în care aplicarea lor se realizează după o eventuală modificare sau completare a Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. În plus, CCR a constatat că dispoziţiile art.56 din Legea bugetului de stat pe anul 2022 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. 

Luni, ministrul Muncii, Marius Budăi anunţa că s-a găsit o soluţie legală pentru ca majorările prevăzute în bugetul pe 2022 să intre în vigoare de la 1 ianuarie, după ce USR a atacat la Curte legea.

CCR explică de ce a respins sesizarea USR privind legea bugetului de stat

Curtea Constituţională a publicat marţi motivele pentru care a decis că Legea bugetului de stat pe anul 2022 este constituţională, prin respingerea sesizării USR. Este pentru prima dată când CCR publică în aceeaşi zi motivarea unei decizii, potrivit Agerpres. 

* Una dintre criticile aduse de USR legii bugetului se referea la o defavorizare a Sectorului 1 al municipiului Bucureşti datorate algoritmului de alocare a sumelor de bani rezultate din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat.

În legătură cu această critică, CCR a menţionat că legea stabileşte un criteriu unic şi unitar de finanţare a tuturor sectoarelor municipiului Bucureşti şi realizează o alocare de principiu identică în privinţa acestora, astfel că o finanţare preferenţială a unui sector sau altul este exclusă.

"Algoritmul de alocare a fondurilor este clar şi comprehensibil, însă nemulţumirea autorilor obiecţiei de neconstituţionalitate nu vizează acest aspect, ci o pretinsă insuficienţă a fondurilor băneşti alocate Sectorului 1 prin prisma unor situaţii de fapt. Or, asemenea susţineri nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, Curtea neavând competenţa de a cenzura o opţiune a legiuitorului în sensul reglementării unui anumit mod de alocare a unor resurse financiare pentru unităţile administrativ-teritoriale. Ţine de marja de apreciere a legiuitorului să stabilească soluţia legislativă cea mai potrivită şi adecvată pentru a realiza scopul alocării acestor resurse, respectiv asigurarea dezvoltării şi stabilităţii financiare a unităţilor administrativ-teritoriale şi echilibrarea bugetelor locale", se explică în motivare.

De asemenea, CCR a amintit că, potrivit jurisprudenţei sale, "aprecierea caracterului suficient al resurselor financiare este o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce priveşte, în esenţă, relaţiile dintre Parlament şi Guvern" (decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.160 din 2 martie 2016, paragraful 56).

În opinia CCR, această critică a USR vizează aspecte ce ţin de opţiunea legiuitorului şi de oportunitatea actului de legiferare, astfel că obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.6 alin.(2) din lege este inadmisibilă.

* O altă critică a USR se referea nealocarea banilor necesari pentru transportul local şi judeţean al elevilor la şcoală, contrar Legii educaţiei naţionale nr.1/2011.

În această privinţă, CCR a arătat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare prevede: "În anul 2022, prin derogare de la prevederile art.84 alin.(11) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, gratuitatea acordată elevilor din învăţământul preuniversitar acreditat/autorizat pentru transportul local rutier şi naval se asigură din bugetele locale".

Conform CCR, din coroborarea celor două reglementări rezultă că doar pentru transportul local rutier şi naval finanţarea gratuităţii reglementate de lege se realizează din bugetul local, şi nu prin decontare de la bugetul de stat. Pentru a asigura sustenabilitatea finanţării acestor cheltuieli realizate din bugetele locale, reglementarea criticată a stabilit că acestea se restituie de la bugetul de stat.

"Aşadar, aceste cheltuieli sunt avansate mai întâi de bugetele locale, pentru ca, ulterior, cheltuielile efectuate din bugetele locale, cu acest scop, să fie acoperite din bugetul de stat. Astfel, bugetul de stat a preluat o parte importantă a sarcinii financiare impuse bugetelor locale. O asemenea abordare ţine de opţiunea legiuitorului, Curtea neputând cenzura aspecte de oportunitate legislativă sau bugetară. Cu privire la critica potrivit căreia reglementarea criticată nu acoperă cheltuielile realizate cu transportul rutier judeţean, se poate observa că cheltuielile cu acest tip de transport, precum şi cu cel feroviar sau cu metroul nu intră în sfera de incidenţă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.130/2021, astfel că ele urmează să fie decontate din bugetul de stat, prin transfer, către unităţile administrativ-teritoriale, potrivit normei de drept comun cuprinse în art.84 alin.(11) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.18 din 10 ianuarie 2011. Cu alte cuvinte, legea criticată a reglementat preluarea, în mod indirect, de către bugetul de stat a unor cheltuieli realizate din bugetele locale, tocmai pentru a asigura sustenabilitatea bugetară a dreptului elevilor din învăţământul preuniversitar la gratuitatea transportului", a indicat CCR.

Curtea Constituţională consideră că USR a pornit de la o ipoteză greşită şi anume aceea că nu s-ar fi asigurat finanţarea din bugetul de stat decât pentru transportul local rutier şi naval, însă, în realitate, acestea din urmă sunt asigurate prin bugetele locale, cu restituirea din bugetul de stat (către cele locale) a sumelor folosite.

De asemenea, CCR a mai explicat că art. 32 din Constituţie privind dreptul la învăţătură nu este incident în cauză, ţinând seama de faptul că în discuţie nu este însuşi dreptul legal la gratuitatea transportului elevilor, ci modalitatea tehnică de realizare şi susţinere a cheltuielilor pe care acest drept le implică.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰