Ilie Bolojan, întrebat dacă trimitem trupe în Ucraina: Nu a existat nicio discuţie pe fond, fără acord de pace. Nu există susţinere parlamentară

"Nu s-a stabilit un mandat imperativ. Cred că România are deja un buget de apărare crescut și că acesta ar putea crește etapizat, într-un an sau doi, până la 3%, dacă nu se impun alte creșteri sub presiune. S-a găsit o formulă prin care această majorare să fie scoasă din deficit. Creșterea trebuie să fie suportabilă și sustenabilă. În ceea ce privește trupele în Ucraina, discuția este prematură. O discuție de fond poate avea loc atunci când va exista un acord de pace, deoarece aceste trupe ar putea avea un rol de menținere a păcii. Din poziționarea partidelor a rezultat că această chestiune nu are, în momentul de față, susținere parlamentară. Eu sper să avem un acord de pace. Acest acord va avea nevoie de anumite garanții, care vor însemna, foarte probabil, o concentrare de trupe în această regiune. Noi am putea deveni un hub pentru tranzitarea acestor trupe. Sunt analize care se pot face, iar din punctul meu de vedere, ar trebui să evaluăm lucrurile la rece, evitând însă crearea de îngrijorări inutile și speculații într-o perioadă pre-electorală", a răspuns Bolojan, întrebat dacă a fost stabilit un mandat concret privind cheltuielile de apărare și dacă România va trimite trupe în Ucraina, Bolojan a răspuns că nu a fost stabilit un mandat imperativ și că discuția este prematură.

El a afirmat că a fost o perioadă complicată, pentru că energiile au fost absorbite de aspectele de politică externă şi de apărare, menţionând negocierile pentru Ucraina. "Discuţiile sunt un prim pas pentru o încetare a focului, dar mai ales pentru o pace durabilă, pe care ne-o dorim cu toţii , dar care ar însemna linişte la graniţele noastre de este”, a subliniat Bolojan.

"În ceea ce privește susținerea pentru Ucraina, în consultările care au avut loc ne-am exprimat de principiu disponibilitatea țării noastre de a susține în continuare această țară, pentru că nu este doar o susținere a victimei în fața agresorului, ceea ce este o chestiune de principiu, ci, în fapt, este o susținere pentru securitatea țării noastre, pentru că, dacă aceste abordări ale Rusiei se vor menține și în perioada următoare și știm ce a însemnat istoria în această parte de lume, Ucraina poate fi doar prima victimă", a afirmat Bolojan, într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni. 

"Țara noastră a ajutat Ucraina ca hub de transport, am permis folosirea infrastructurii pentru export de cereale, am participat la instruirea militarilor, am susținut refugiații. Nu văd niciun fel de problemă ca datele să devină publice", a mai declarat preşedintele interimar.

Desecretizarea şedinţei CSAT

Întrebat dacă poate oferi dovezi despre şedinţa CSAT despre anularea alegerilor, Ilie Bolojan a răspuns: "Am citit întregul proces verbal al CSAT și am semnat o solicitare către toate instituțiile conform unui artiol al acestei decizii să ne informeze cu privire la datele suplimentare pe care le au. Dacă vor fi elemente care sunt de natură publică nu văd de ce nu le-am face publice. Problema de fond e că CCR a anulat acest tur de alegeri. Este op problemă de fond, anularea s-a făcut într-un cadrul constituțional, Curtea are această competență, și s-a făcut pe baza datelor care au venit din CSAT, care  constatând aspecte ce țin de siguranța națională a informat Curtea. A fost o decizie luată în cadru constituțional. A fost una excepțională, eu personal nu mi-am dorit-o, dar este un fapt împlinit care trebuie respectat. Ce trebuie să facem e să vedem cum organizăm alegerile pentru ca astfel de situații să nu mai apară. Este clar că atunci când ai imunitate scăzută, ești vulnerabil la viruși. Și democrația noastră are o imunitate scăzută care este generată de lipsa de încredere în instituții, de prestația lumii politice, de tot ce am livrat și orice dezinformare are efecte dezastruoase. Aceasta este problema de fond."

"Coaliția are un candidat, m-am gândit ă atunci când voi închide acest mandat interimare sper să las lucrurile într-o stare de bună și să pot preda președintelui ales această instituție într-o stare mai bună", a mai adăugat Ilie Bolojan.

Cazul fraţilor Tate

Bolojan a fost întrebat de reporterul Observator Marius Gîrlaşiu dacă România a cedat la presiunile administrației americane în cazul plecării fraților Tate. "Asupra administrației prezidențiale nu s-au făcut niciun fel de presiuni, nu a fost niciun contact pe această chestiune. Sunt de două săptămâni președinte interimar, vă dați seama că acumulările în multe instituții sunt de foarte mulți ani. Fiecare instituție, inclusiv justiția, parchete, instanțe, trebuie să-și facă datoria și fiecare are o răspundere instituțională pentru ce face", a răspuns acesta.

Cum au fost primele două săptămâni de la preluarea interimatului prezidenţial

„A fost o perioadă complicată”, declară Ilie Bolojan despre primele două săptămâni de când este președinte interimar: „dacă nu vom putea să facem bine pentru țara noastră, măcar să nu facem rău”.

„Acum două săptămâni când am preluat această responsabilitate, am venit cu câteva idei: să lucrăm pentru România, pentru țara noastră în această perioadă, să păstrăm o neutralitate politică a acestei instituții, în această perioadă complicată în plan intern, și, sigur, să îi respectăm pe români, gândindu-mă că, dacă în cele trei luni, când, așa cum știți, autoritatea unui președinte interimar este dată de această calitate de interimar, este cea pe care o avem, dacă nu vom putea să facem bine pentru țara noastră, măcar să nu facem rău”, a declarat Ilie Bolojan.

„Asta este ideea principală și asta am încercat în această perioadă”, a adăugat președintele interimar. Acesta a descris primele două săptămâni drept „o perioadă complicată”: „pentru că, așa cum știți, energiile noastre au fost absorbite în cea mai mare parte de aspectele de politică externă și de apărare, datorită situației legate de Ucraina, de situația de la granițele noastre, dar și datorită dialogului care are loc în prezent între Statele Unite ale Americii și aliații europeni”.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰