Video Pe urmele lui Iisus: Luni, ziua în care au fost momente tensionate la Ierusalim, după intrarea Mântuitorului în oraş. Incidente în zona Marelui Templu
Observator în Săptămâna Mare: e numele unei călătorii în timp, pe care o începem împreună, chiar prin Țara Sfântă. Pornim pe urmele lui Iisus, în urmă cu aproape 2000 de ani, ca să vedem evenimentele de atunci prin filtrul lumii de acum. Cum ar fi arătat patimile, răstignirea şi învierea, dacă le-am fi trăit prin obiectivul camerei de filmat? Ce am fi postat pe Facebook şi cum ar fi reacţionat tinerii, care ar fi urmărit pe Youtube întâmplările pe care nu le ştim decât din Biblie?
- Cele mai importante ştiri ale zilei sunt la Observator 19
O echipă Observator transmite în exclusivitate din Ierusalim drumul patimilor care au schimbat lumea. Un demers jurnalistic, prin care îl aducem mai aproape pe Iisus de generația de astăzi.
Săptămâna Patimilor. Luni: Astăzi, Iisus a flămânzit
Este luni. După Florii, începe Săptămâna Patimilor. Preotul Vasile Ioana a precizat pentru Observator cele mai importante evenimente ale zilei, ca şi cum s-ar fi întâmplat în zilele noastre, nu acum două mii de ani.
Părintele Ioana: "Aş scrie: Astăzi, Iisus a flămânzit. Pentru că după forfota uriaşă, după atmosfera de ieri de la florii, chiar şi cu noi s-a întâmplat asta. Am mâncat peşte, ne-am simţit bine, sărbătoare... pentru că noi uneori sărbătorim prea în trup. Prea înţelegem din sărbătoare doar mâncare şi băutură şi nu e aşa. Ar trebui ca de sărbătoare să simţi ce s-a întâmplat atunci, să prinzi înţelesurile. După ziua de ieri, când el intră triumfător în Ierusalim, toată ziua îi strigă Osana, Osana! Şi el pleacă, se retrage singur, se duce înapoi în Betania... Coboară şi merge în Betania trei kilometri jumate, patru kilometri... Ca şi cum stai în Otopeni, ieşi din oraş, pleci. A plecat, pentru că el s-a întâlnit cu fariseii şi cu cărturarii. Şi l-au întrebat cărturarii. Iată, el a răsturnat mesele schimbătorilor de bani, s-a supărat şi a spus acolo. "Casa mea este casă de rugăciune, iar voi o faceţi peşteră de tâlhari!" El, iată, se mânie, îl vedem pe Iisus care era blândeţea întruchipată, mânios. Răstoarnă mesele". Mânia venea
din faptul că destinaţia casei Domnului este să te uneşti cu Dumnezeu... Era pervertit scopul pentru care exista templul. Se întâlneşte cu conducătorii spirituali şi îi spun: "Cu ce putere faci tu aceasta?" Aici este o întâlnire emoţionantă între Regele Inimilor şi stăpânii vremurilor. Cu ce putere? Ce îi interesa pe ei? Puterea! Au văzut că puterea nu mai e la ei. Că oamenii îl urmează pe Iisus. Ei erau interesaţi de putere. Şi Iisus înţelept îi întreabă: Iată, Ioan Botezătorul a venit la voi, voi spuneţi-mi şi mie Ioan Botezătorul cu ce putere a făcut. Şi atunci ei au fost încurcaţi. Că dacă spuneau că Ioan a avut puterea lui Dumnezeu, ei trebuiau să-l urmeze. Dacă spuneau că n-a avut puterea lui Dumnezeu, poporul îl urma pe Ioan Botezătorul. El i-a încuiat. Şi atunci ei s-au despărţit, el a plecat în Betania"
Pilda măslinului neroditor
Iisus pleacă din Betania, de la casa lui Lazăr, a Mariei şi a Martei, vine din nou către Ierusalim, către templu. Şi pe acest drum flămânzeşte. Se mergea pe jos, nu se mergea cu maşina, şi atunci când flămânzeşte se îndreaptă către un smochin. Un smochin frumos. Dar era plin de frunze. Şi când încearcă să ia, să se hrănească cu o smochină, nu găseşte nimic în el. Şi atunci se mânie din nou şi spune: Să nu mai dea rod din tine în veac. Şi în momentul acela se usucă smochinul.
Părintele Ioana: "Iată, el, care a vindecat leproşi, care a înviat morţi, care a făcut numai bine, care a făcut minuni pozitive, în momentul ăsta, prin puterea lui, se usucă smochinul. Şi smochinul acela, care a fost găsit fără rod, e simbolul celui care e mândru, vorbeşte despre lucruri, dar nu face lucruri. Şi atunci Dumnezeu te vrea cu rod. Un copac este frumos cu rod. N-ai rod, vine momentul în care te vei usca... Acum Iisus e blând, dar într-o zi ne va întreba... Ţi-am dat darul vieţii, ţi-am dat tot, ţi-am dat o lume. Ce ai făcut? I-ai iubit pe amărâţi, pe sărmani, pe cei săraci, pe cei orfani, m-ai hrănit prin aceşti amărâţi pe care i-am trimis în viaţa ta? Deci Dumnezeu, prin această întâmplare, vrea să ne arate că degeaba ai frunze, dacă nu ai fructe. Inimă, inimă, El este Regele Inimilor şi el vrea mila ta, pacea ta, dragostea ta, bucuria ta. Dacă nu rodeşti asta, trăieşti steril. Şi el nu vrea asta. Acest cuvânt, crede şi nu cerceta, este o mare înşelătorie. Pentru oamenii simpli, care nu cunosc cuvântul lui Dumnezeu, pe de o parte, sau ştiinţa, pe de altă parte. Nicăieri în Biblie nu scrie asta. Nu scrie nicăieri "Crede şi nu cerceta". Toma, despre care vom vorbi, vine şi spune: "Până nu voi pune mâna în coasta lui, nu voi crede". Şi Iisus i se arată. Şi spune: "Toma, vine şi cercetează, vino şi pune mâna." Deci Dumnezeu cercetează întrebarea, cercetarea şi căutarea. Sunt două căi care urcă. Calea ştiinţei şi cercetării care merge prin cunoaşterea directă şi calea credinţei, care merge prin cunoaşterea harului lui Dumnezeu. Amândouă ne ajută pe noi. Una nu se exclude pe cealaltă. În mâna unui medic este Dumnezeu. În mâna unui chirurg este Dumnezeu. Credinţa şi ştiinţa sunt două forţe extraordinare pe care Dumnezeu le-a dat omului pentru ca el să crească. Crezi prin ştiinţă şi prin credinţă. Nu se exclud acestea"
Să nu fii vreun smochin în care să nu găseşti măcar o smochină
E luni, flămânzeşte. Dacă am fi putut să facem transmisii în direct, să scriem pe Facebook, să ne dăm mesaje, asta am fi spus. Fiul Domnului - căci ştiam că este fiul domnului - flămânzeşte. Dar el, care putea transforma apa în vin, de ce se limitează la a mânca din acest smochin şi să-l înfurie?
Părintele Ioana: "Dacă aş fi fost acolo şi aş fi putut să scriu pe Facebook ceva din acest moment, aş fi făcut o fotografie smochinului uscat. Pentru că e emoţionant să vezi o zonă verde şi în mijloc un smochin uscat de către Iisus. Spun asta, pentru că, la un moment dat, smochinul ăsta uscat arată ceva. Arată faptul că, dacă ai fost verde şi nu ţi-ai dat roada, devii uscat. Dacă simţi că te usuci, fă tot ce poţi să dai rod cât mai repede, pentru că va veni un moment în care te vei întâlni cu Domnul. Şi Domnul, dacă va căuta în tine şi nu va găsi, va fi o problemă. De aceea cred că Domnul ne cere, în denia de luni seara, să trecem la fapte. În Săptămâna Mare, să ne gândim aşa. Doamne, ai murit pentru mine... Denia de luni seara ne îndeamnă să avem rod. Hai să ne gândim: ultimele 10 apeluri de pe telefonul nostru, hai să ne uităm toţi în seara asta. Am făcut bine, am sunat pe cineva să ajutăm sau doar am sunat să primim ajutor?Pilda serii de luni este asta. Să nu fiu, Doamne, vreun smochin în care să nu găseşti măcar o smochină. Frumos îmbrăcat.... dar gol"
În episodul următor, continuăm călătoria "Pe urmele lui Iisus" şi aflăm ce s-a întâmplat în Marţea cea Mare, când conflictul cu fariseii şi cărturarii ia amploare.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰